Așa se intitula faimoasa carte a arhitectului Mihail Urzică, scrisă în perioada interbelică și reeditată la Anastasia, în 1993. Cartea ne-a fost adusă spre publicare de finul de cununie al lui Urzică, nimeni
În vacanță - cât se poate
Suntem în plină vară și mulți dintre noi se bucură de vacanța care îi scoate pentru un timp din rutina obligațiilor și a grijilor care ne domină restul anului, o vacanță undeva în țară sau în străinătate.
Mulți?
Statisticile spun că doar 10% dintre români își petrec vacanțele peste graniță. Asta n-ar fi nimic - în definitiv, avem o țară superbă, cu munte, mare, regiuni deluroase, orașe frumoase și tot ce ți-ai putea dori!
Din păcate, datele Eurostat arată că peste 61% dintre români nu își permit deloc o săptămână de vacanță departe de casă, România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la acest neplăcut capitol.
Așa încât, riscând să tulbur binemeritata relaxare a concediului, vă propun să ne gândim măcar un pic la cei mai necăjiți decât noi. Toți ne plângem de una, de alta, au crescut prețurile, e caniculă, peste criza politică a căzut și criza energetică, Dunărea e la un minim istoric și așa mai departe. Dar, oricât de nemulțumiți am fi - și este categoric dreptul nostru să fim nemulțumiți -, nu trebuie să uităm că sunt alții care o duc incomparabil mai greu decât noi.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 18,4% din populația României - adică aproape unul din 5 români - trăiește sub pragul sărăciei relative, în timp ce 27,4% se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Ce înseamnă sărăcie relativă? Nu este o percepție subiectivă, ci are un criteriu cuantificat: gospodării cu venituri mai mici de 60% din media națională.
Se face ceva pentru acești oameni? Da. Există prevederi legale, ajutoare sociale, măsuri locale, acțiuni guvernamentale și nonguvernamentale care încearcă să-i ajute. Nu încă suficient, dar, iată, oricât ar fi de șocant procentul de 18,4%, el este totuși cu 0,6% mai mic decât anul trecut.
Unul dintre actorii principali ai acestui efort - în fapt, cel mai mare filantrop din țară - este Biserica Ortodoxă Română. În 2025, BOR a cheltuit peste 404 milioane de lei (80 de milioane de euro) pentru activități sociale, filantropice, medicale și sprijinirea persoanelor aflate în nevoi, inclusiv pentru sinistrați. Structural, este vorba despre 867 de instituții și servicii sociale aflate în subordinea sau coordonarea eparhiilor şi despre 1.305 proiecte și programe sociale. Valoarea cheltuielilor pentru săraci, bătrâni, copii şi bolnavi a crescut în fiecare an, de la 60 de milioane de euro în 2023 şi 73 de milioane în 2024. Şi trebuie spus că în acest total nu sunt cuprinse nenumăratele mici ajutoare şi acțiuni caritabile efectuate de parohii și mănăstiri la nivel local, ajutoare venite atât din partea bisericilor, cât şi a enoriașilor. Românii, pe cât sunt de suspicioși față de cei care au mulți bani, pe atât sunt de generoși cu cei care au prea puțini. Iar generozitatea, la acest nivel - fiecare după posibilități și după cât îl lasă inima -, se bazează pe un adevăr esențial: și-un leu contează.
Așa încât să ne bucurăm din plin de vacanță, oriunde ne va fi dus ea, fie și-n propria curte, dacă altfel nu s-a putut, dar să ne gândim cu drag și cu grijă la semenii noștri mai săraci decât noi.



.jpg)