Iosif Keber, talent și strădanie spre înfrumusețarea bisericilor (II)

Descoperind secretul longevității zugrăvelilor pe tencuiala crudă, Iosif Keber a făcut din arta frescei o preocupare inegalabilă, decorând, din 1923 și până la adânci bătrâneți, câteva zeci de biserici și monumente.

Despre Iosif Keber, un cunoscut artist afirma: De la pictorii lui Constantin Brâncoveanu până astăzi, nimeni nu a cucerit tehnica, podoaba și luxul artei picturii iconografice ca Iosif Keber.

Între bisericile pictate integral sau parțial, unele dintre ele fiind doar restaurate de acesta, amintim:

- Biserica Precupeții Vechi din București, ridicată în 1773;

- Schitul Darvari, pictat în stil neo-bizantin;

- Catedrala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu, restaurată în decursul a șapte ani (1933-1940);

- Biserica Sfinții Apostoli din Târgu Jiu, încadrată pe axa Masa Tăcerii – Poarta Săru­tului – Coloana Infinitului;

- Altarul și iconostasul ­bisericii mari de la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște;

- Biserica principală, numită și Catedrala din Rădăuți, pictată în frescă după proiectul profesorului universitar Victor Brătulescu, în perioada 1959 - 1960;

- Pictura Catedralei Mitropolitane Sfânta Treime din Sibiu, executată de trei pictori bi­sericești, a fost încheiată de Iosif Keber;

- Pictura Bisericii Sfântul Lazăr din cimitirul Mănăstirii Cernica;

- Biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, aflată pe prima insulă a complexului monahal Cernica, acesta ocupându-se de restaurarea picturii între anii 1965 și 1967;

- Biserica Sfântul Elefterie- Nou din București; catapeteasma a fost sculptată în lemn de Grigore Dumitrescu și Aurel Obreja, iar pictura a fost executată de pictorii Iosif Keber și Vasile Rudeanu;

- Două icoane ale Bisericii Sfântul Spiridon din Craiova;

- Biserica Popa Chițu, renovată în anii 1975-1980; cu această ocazie a fost adăugată friza continuă, cu 91 de ocnițe pictate cu sfinți;

- Biserica Sfântul Ioan - Piață, pictată la jumătatea secolului al XX-lea;

- Biserica Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir din Afumați, pictată în 1940;

- Catapeteasma bisericii româ­nești din Ierusalim, în 1970.

În una din mărturisirile sale, Iosif Keber spunea: „Consider că un mare succes al activității mele artistice a fost atunci când mi s-a încredințat pictarea catapetesmei de la Ierusalim, cu cele 45 de icoane ale bisericii ortodoxe de acolo”.

Pictorul obținuse, prin concurs, și pictarea iconostasului unei biserici ortodoxe ro­mânești din München, însă lucrarea nu a putut fi dusă până la capăt.

În legătură cu biserica din Ierusalim, îndată după ce locașul de cult a fost redobândit de către Patriarhia Română, în urma rechiziționării care a avut loc în anul 1939, Patriarhul Justinian a trimis la Ierusalim pictori de mare valoare, printre cei mai apreciați ai epocii, Ghiță Popescu și Nuni Niculina Dona. Aceștia au pictat interiorul bisericii după anul 1965, iar în 1970 i-a cerut lui Iosif Keber să picteze catapeteasma.

Ce se întâmplase de fapt? După ce a fost rechiziționată, biserica din Ierusalim a fost închisă. Ușa de la intrare a fost zidită, iar mobilierul din interior, între care și catapeteasma realizată de protosinghelul Ieronim Balintoni între anii 1938 și 1939, s-a deteriorat.

Astfel, la începutul anilor '60, la revenirea Reprezen­tanței în proprietatea noastră, după ce au redescoperit lucrurile din biserică, s-a constatat faptul că icoanele de la catapeteasmă fuseseră deteriorate de umezeală şi de igrasie.

Patriarhul Justinian i-a cerut lui Iosif Keber să picteze icoanele acestei catapetesme. Nu s-a găsit vreo însemnare cu privire la locul în care Iosif Keber a făcut lucrarea la Ierusalim sau în țară. Cert este că icoanele realizate de el împodobesc și acum catapeteasma bisericii româneşti din Cetatea Păcii.

Patriarhul Justinian a avut bucuria, după multe încercări (într-o perioadă de 8-9 ani), să sfințească biserica din Ierusalim la sfârșitul lunii mai, în anul 1975.

Aflându-te în fața catapetesmei pictate de Keber, te găsești într-o tainică atmosferă de rugăciune, iar această stare ne face să credem că Iosif Keber era un pictor care făcea cu drag acest lucru, avea frică de Dumnezeu și atenția cuvenită lucrărilor celor sfinte.

Această prodigioasă activitate i-a adus recunoștința Bisericii Ortodoxe Române, care, prin Patriarhul Teoctist Arăpașu, i-a acordat în data de 20 iulie 1988 cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală pentru mireni.