Este vorba de lucrarea Proniei, totuși: în îndepărata Suedie, în mijlocul unor păduri și lacuri, lângă un oraș modest ca întindere și locuitori, să poți avea propria biserică ortodoxă! Cumpărată, achitată, restaurată integral, împodobită, chiar cochetă. Acea cochetărie care amintește de fecioarele înțelepte ieșite în calea Mirelui, gătite, primenite, cu candelele pline de untdelemn. Căci așa se cuvine să-L întâmpinăm pe Împăratul: cu tot ce avem mai bun („ale Tale dintru ale Tale”), mai proaspăt, mai curat, mai de preț. Minimalismul sau precaritatea nu-și au locul aici; la fel, necurăția, amestecul nepotrivit, fracția...
Logos şi poezie
Cum trece roua
de Costache Ioanid Cum trece roua, sorbită-n crin, cum zboară norii şi alţii vin, cum piere-un sunet pe-aripi de vânt, aşa trec toate pe-acest pământ. Cu cât în lume aduni comori, cu cât vrei slavă şi strângi splendori, cu cât în viaţă ai tot ce-ai vrea, cu-atât plecarea e şi mai grea. Fiori şi patimi şi trai slăvit, au toate-o cale şi un sfârşit. Căci toţi pleca-vom, lăsând ce-am strâns; dar unii-n pace, iar alţii-n plâns.



.jpg)