Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei O tâlcuire creştin-ortodoxă a crizei

O tâlcuire creştin-ortodoxă a crizei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Costea Munteanu - 09 Octombrie 2010

Probabil că cei mai mulţi dintre noi vor fi surprinşi să afle că, în sensul cel mai propriu, în gândirea părintelui Galeriu găsim răspunsuri aplicate şi folositoare multora dintre problemele şi dificultăţile cotidiene pe care ni le ridică actuala criză economică.

Semnificaţia de profunzime a multiplelor crize ce se manifestă la confluenţa mileniilor doi şi trei - crize existenţiale, spiritual-morale, conceptuale, politice, dar şi economice - este o temă asupra căreia părintele Galeriu a meditat mult. Meditaţiile sale s-au constituit, putem spune, într-o veritabilă tâlcuire ortodoxă a duhului vremurilor noastre. Tâlcuire care înseamnă atât punerea unui "diagnostic", cât şi fixarea unui "tratament".

În centrul viziunii privind diagnosticul stă ideea că la rădăcina tuturor tipurilor de crize prin care trece societatea umană contemporană se află "desfigurarea chipului lui Dumnezeu din om". Pentru părintele Galeriu, cauza ultimă a crizei economice (ca parte a crizelor multiple de care vorbeam mai sus) nu este nici piaţa, nici statul - cauze la care se referă principalele curente ce se confruntă în planul gândirii economice -, ci omul însuşi. Ca rădăcină a crizei, "desfigurarea chipului lui Dumnezeu din om" înseamnă că omul "s-a îndepărtat de vocaţia sa şi s-a sustras propriilor lui responsabilităţi faţă de Dumnezeu şi de lume". Iar îndepărtarea de vocaţie şi sustragerea din faţa responsabilităţilor se vădesc, spune părintele, "în două fenomene principale: o criză de identitate a individului şi un sentiment general că existenţa nu are nici un sens".

Cât priveşte tratamentul, ideea este aceea că "reconstrucţia societăţii şi a lumii, la fel ca orice altă activitate autentic umană, trebuie să se realizeze pe trei niveluri diferite: spiritual, moral şi economic. Aceste trei elemente trebuie aşezate în această ordine ierarhică, deoarece elementul spiritual, împreună cu cel moral, trebuie să sprijine elementul economic".

Şi atunci, care este mai exact "reţeta" pe care o propune părintele pentru tratarea crizei? Mai întâi, el precizează că omul singur, fără ajutorul lui Dumnezeu, nu poate aplica eficient tratamentul preconizat: "Omenirea nu poate fi salvată de un om pentru că nu este simplu-umană, ci divin-umană. Atunci, numai Dumnezeu-Omul ne poate salva!". Apoi, părintele Galeriu ne spune: "Dumnezeu Însuşi

ne-a dat deja o soluţie - şi anume, mesajul mântuirii vestit de Mântuitor: "Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!" (Marcu 1, 15)
". Adică, metanoia, transformarea gândirii. Şi, precizează părintele: "Omul trebuie să treacă printr-o transformare radicală, o prefacere crucială în modul său de gândire, la toate nivelurile - ontologic, existenţial, spiritual şi moral".

Aceasta înseamnă că trebuie să redevenim hristocentrici, modelul nostru fiind unul divin-uman, restaurarea şi reedificarea conştiinţelor noastre făcându-se "avându-L pe Hristos drept sursă a harului, icoană şi Model, şi ca sursă a puterii transformatoare". Şi mai înseamnă că trebuie să învăţăm iubirea, întrucât "într-o lume încă marcată de proliferarea fricii şi conflictelor, totul trebuie zidit în duhul iubirii".