Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Oamenii la sfârşitul lumii

Oamenii la sfârşitul lumii

Data: 15 Iunie 2014

În vechime, creştinii căutau să dea primii întâietate celorlalţi. Mai ales monahii se întreceau în slujirea fraţilor lor. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Călugării de astăzi, dacă nu mai primesc harurile pe care le dobândeau părinţii de demult, li se întâmplă aceasta nu pentru că nu se trudesc, ci pentru lipsa dragostei între ei. Pentru aceea nu mai dă Dumnezeu haruri duhovniceşti deosebite. N-aş vrea totuşi ca ceea ce v-am spus astăzi să fie o lamentare tristă după vremurile apuse ale primelor secole creştine. Mă contrazic categoric cuvintele avvei Ischyrion. Acesta a fost întrebat de părinţii cu care se nevoia despre soarta ultimei generaţii de monahi. Dar până la a răspunde direct întrebării lor, avva, cu mult discernământ, le-a vorbit despre ce au lucrat primii ostenitori. „Noi am îndeplinit poruncile lui Dumnezeu. Dar cei de după noi ce vor face?“, au întrebat ucenicii lui. Bătrânul le-a răspuns: „Vor face jumătate din cât am făcut noi“. „Şi cei de după?“ „Cei de după, adică ultimii, nu vor face nimic din ce-a reuşit să facă generaţia dinainte, dar vor fi foarte încercaţi. Iar cei care atunci vor fi găsiţi vrednici, vor fi mai presus decât noi şi decât părinţii noştri.“

Să luăm deci aminte la cuvintele avvei. După cât se vede, ele se potrivesc nu doar monahilor, ci şi mirenilor. (Adaptare de Augustin Păunoiu după o pildă din Patericul egiptean)