De mic copil, poveștile îmi desenau lumea, iar frumuseţea lor părea să curgă din gura celor mai în vârstă ca un izvor fără sfârșit. Basmele, sărbătorile, legendele erau ca niște fire de aur pe care doar Dumnezeu știe de unde și cum le țeseau. Le ascultam fascinat și, cu trecerea anilor, am început să le notez într-un caiet simplu, al cărui cotor păstrează acum povara celor 60 de ani trecuți peste el. În filele lui s-au adunat amintiri, poezii și mărunțișuri aparent irelevante, dar care pentru mine poartă sufletul copilăriei.
Perseverenţa şi determinarea
Nu ştiu dacă cunoaşteţi toţi mottoul după care s-a ghidat întreaga viaţă faimosul explorator norvegian Roald Amundsen. El sună astfel: „Ai reuşit? Continuă! N-ai reuşit? Continuă!“ Da. Nimic în această lume nu poate înlocui perseverenţa. Nici măcar talentul; cel mai adesea poţi întâlni oameni talentaţi, dar rataţi. Nici geniul; geniul nerecunoscut a devenit proverb. Numai perseverenţa şi determinarea sunt atotputernice.
Edmund Hillary a fost primul om care a escaladat muntele Everest. În 29 mai 1953 a urcat pe cel mai înalt munte de pe Terra. A fost răsplătit cu mari onoruri pentru eforturile sale încununate de o binemeritată victorie. Cu toate acestea, până nu citim cartea sa, „High Adventure", nu putem înţelege că lui Hillary nu i-a fost uşor pentru a obţine acest succes. În 1952 a încercat sa urce pe muntele Everest, dar a eşuat. Câteva săptămâni mai târziu, mai mulţi alpinişti l-au rugat să le adreseze câteva cuvinte. Hillary a păşit pe scenă în aplauze furtunoase. Audienţa recunoştea încercarea sa de a atinge excelenţa, dar Edmund Hillary îşi mărturisea înfrângerea. S-a dus de lângă microfon şi a înaintat până pe marginea platformei. A ridicat mâna către o poză a muntelui, după care a spus cu voce tare: „Everestule, tu m-ai învins prima dată, dar eu te voi învinge data viitoare pentru că tu ai crescut deja cât ai putut să creşti... dar eu încă mai cresc!“



.jpg)