Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Picătura de înţelepciune: Cum să prăznuim duhovniceşte

Picătura de înţelepciune: Cum să prăznuim duhovniceşte

Data: 28 Dec, 2007

Dumnezeu ne învaţă cum se cuvine a petrece sărbătorile Sale, zicând: „Nici un lucru trupesc nu vei face într-însele“ (Deuteronomul 5, 14; Levitic 23, 3).

Voiţi să ştiţi şi să înţelegeţi care sunt lucrurile trupului şi faptele lui? Întrebaţi pe marele Apostol Pavel şi el vă va spune, zicând: „Iar faptele trupului sunt cunoscute ca unele ce sunt: preacurvie, desfrânare, necurăţie, destrăbălare, închinarea la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri, pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi alte asemenea“ (Galateni 5, 19-21).

Vrei să ştii şi care sunt asemenea cu cele de mai sus? Ascultă dar faptele omului fără de Dumnezeu, care le face împotriva legii Atotţiitorului: dănţuirile cele nebuneşti, umblarea pe la ghicitori, plimbările cele nepermise, pierderea vremii în deşert prin cârciumi şi restaurante, pe la clăci, pe la nunţi, ascultarea şi vederea tuturor acelora care vestesc ţie cele ce dărâmă morala şi sfinţenia vieţii tale şi nu folosul cel duhovnicesc pentru mântuirea sufletului.

Aşadar, acestea şi cele asemenea sunt răutăţile pe care le vesteşte Dumnezeu şi le pedepseşte cu munca veşnică, de le vom lucra în toate zilele vieţii noastre. Căci de vom sărbători făcând aceste fărădelegi, Îl vom auzi pe Dumnezeu zicând: „Sărbătorile voastre le urăşte sufletul Meu“. Şi în alt loc zice: „Urât-am, lepădat-am sărbătorile voastre şi nu voi mirosi jertfele voastre“ (Isaia 1, 14).

Vezi că nu le zice acestora sărbători ale Sale, ci ale voastre? Adică ale voastre sunt, că voi păgâneşte, nu creştineşte, le păziţi. Nu sunt sărbătorile Mele, praznicele Mele, ca sărbătorile voastre cele pângărite şi ca nelegiuirile voastre. Sărbătorile Mele sunt sfinte şi duhovniceşti; deci cu sfinţenie şi duhovniceşte trebuie prăznuite.

Dar vei zice: cum se prăznuieşte duhovniceşte? De vrei să înţelegi aceste lucruri, ascultă:

Cel ce în zi de sărbătoare şi de praznic mare lasă lucrul din mâinile sale şi merge la biserică, se împacă cu toţi cei ce au fost supăraţi din familie sau din vecini şi în biserică ascultă dumnezeiasca slujbă cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu, unul ca acela duhovniceşte prăznuieşte.

Cel ce în posturi şi în zile de sărbătoare petrece în curăţie cu soţia sa, duhovniceşte prăznuieşte.

Cel ce învaţă pe altul să nu lucreze cele rele şi să ierte pe cel ce a greşit, acela duhovniceşte prăznuieşte.

Cel ce citeşte dumnezeieştile Scripturi şi miluieşte pe săraci în zi de sărbătoare, acela duhovniceşte prăznuieşte.

Cel ce învaţă pe cel neştiutor calea cea bună a lui Dumnezeu şi mângâie pe cei întristaţi, pe cei ce au căzut în oarecare primejdii şi scârbe, şi-i ajută cu tot ce se poate, unul ca acela duhovniceşte prăznuieşte.

Cel ce în zi de sărbătoare se duce să cerceteze pe cei bolnavi şi pe cei bătrâni şi neputincioşi şi le ajută în nevoia lor, acela duhovniceşte prăznuieşte.

Cei ce învaţă în zi de sărbătoare pe copiii lor sau pe alţii să fie cuminţi, să înveţe rugăciuni către Preabunul Dumnezeu, să nu fure şi să nu facă altfel de rău, toţi aceia duhovniceşte prăznuiesc şi cu bucurie de Dumnezeu petrec sfintele Lui sărbători .

Iată, fraţii mei, prin aceste puţine cuvinte v-am făcut cunoscut de ce trebuie să ne ferim în praznicele şi sărbătorile noastre şi cum trebuie să prăznuim duhovniceşte, ca nişte adevăraţi creştini şi fii ai Bisericii lui Hristos.

Iar dacă cineva şi după ce a auzit aceste învăţături, împotrivă va lucra, unul ca acela nu va avea cuvânt de răspuns în ziua morţii sale şi la înfricoşata judecată a lui Hristos. (Arhim. Cleopa Ilie, Predici la duminici şi sărbători)