Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Răspunsuri duhovniceşti: Cele opt pricini de neputrezire a morţilor
Care sunt cele opt pricini de neputrezire a morţilor?
Când veţi găsi mort în groapă şi carnea a putrezit toată, dar oasele stau prinse între ele ca la copăcel, acela nu-i sub blestem. Acela-i om tare din fire, care nu putrezeşte 40-50 de ani. De aceea este aşa.
Când vei găsi mort în groapă neputred şi este exact cum l-ai pus, acela n-a putrezit din cauza pământului. Este pământ unde nu putrezeşte mortul, dacă nu-l muţi. Acolo pământul are chimicale şi nu dă voie să putrezească nimic. Aceste neputreziri sunt fireşti, dar sunt şi putreziri mai presus de fire:
Când vei găsi mort în mormânt, neputred şi carnea pe el este mucedă ca buretele şi albă, acela este om care a fost blestemat de dumnezeieştile pravile. El a avut canon mare la spovedanie pentru păcate mari şi nu l-a făcut.
Când vei găsi mort în groapă neputred şi este negru şi umflat ca toba şi părţile dinainte nu-s putrede, iar cele dinapoi sunt putrede, acela este blestemat de preot sau de arhiereu.
Când vei găsi mort în groapă neputred şi n-au putrezit nici hainele de pe el, nici sicriul, nimic, nimic, şi-i creşte barba, cum s-a întâmplat la cel de la Huşi, şi-i cresc unghiile, acesta a făcut nedreptăţi şi a furat. Acesta nu putrezeşte până nu-L dezleagă un arhiereu. Iar dacă îl dezleagă şi arhiereul şi tot nu se desface, atunci el este blestemat de săraci, fiindcă a luat avere de la săraci. Şi până nu dau neamurile lui înapoi atât cât a luat el, nu putrezeşte, şi tot în iad se munceşte şi nici arhiereul nu-l poate dezlega.
Când vei găsi mort în mormânt neputred şi pielea pe el este ca floarea de bostan, galbenă, şi limba-i galbenă şi îi cresc unghiile, şi-i creşte barba şi părul, acesta este sub anatemă, sub cea mai grea pedeapsă a Bisericii. Acesta, din două pricini este aşa: sau a hulit pe Dumnezeu şi pe preoţi şi s-a lepădat de credinţă, sau a trăit în preacurvie de gradul I - tatăl cu fiica sau băiatul cu mama sa, adică incest. Aceştia cad sub anatemă, cea mai grea pedeapsă a Bisericii. Când vei găsi mort în groapă căruia nu i-a putrezit mâna sau piciorul, acela a lovit pe tatăl sau pe mama sa şi a amărât foarte tare pe părinţii săi şi a fost blestemat de ei şi (nicidecum) nu s-a spovedit la duhovnic de acest păcat şi nu a luat dezlegare, când era în viaţă.
Iar când vei găsi om neputred şi-i uşor ca o pană şi miroase frumos tare, şi-i foarte vesel la faţă şi face minuni, acelea sunt sfinte moaşte, cum a fost şi cu Sfântul Ioan Hozevitul la Ierusalim, pe care l-au găsit, după 20 de ani, nu numai neputred, dar a făcut şi minuni.
Iată care sunt semnele la trupurile afurisite: sunt nedezlegate; sunt deformate şi urâte; sunt greu mirositoare şi prea puturoase; sunt umflate ca toba; provoacă spaimă şi cutremur privirii.
Iar la sfintele moaşte sunt aceste semne: sunt nestricăcioase; sunt binemirositoare; sunt uscate şi uşoare; sunt vesele la vedere; nu provoacă frică, ci bucurie duhovnicească; izvorăsc din ele felurite minuni. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. 8)