Reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult

Cu binecuvântarea şi îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, începând cu data de 1 ianuarie 2008, în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi-a început activitatea Sectorul Bunuri Imobile Bisericeşti în care activează clerici-jurişti şi clerici-ingineri specializaţi în topografie şi geodezie, având ca principal scop reconstituirea dreptului de proprietate pentru imobilele aparţinând unităţilor de cult din cuprinsul acesteia, precum şi efectuarea măsurătorilor cadastrale şi intabularea în cărţile funciare a imobilelor pentru care s-au emis titluri de proprietate.

În îndeplinirea scopului mai sus precizat, Sectorul Bunuri Imobile Bisericeşti a înţeles să vină în întâmpinarea conducătorilor unităţilor de cult parohiale şi mănăstireşti prin acţiuni şi demersuri concrete faţă de autorităţile centrale şi locale cu atribuţii privitoare în retrocedarea imobilelor ce au aparţinut acestora. Toate acestea s-au făcut în strânsă colaborare cu Sectorul Juridic şi Sectorul Agricol, Silvic şi Viticol, care au, de asemenea, atribuţii în acest sens.

Pentru manifestarea rolului social pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are, imediat după 1990, Statul Român a pus la dispoziţia unităţilor de cult din cuprinsul acesteia unele terenuri şi construcţii destinate dezvoltării activităţilor, misionar-pastorale, culturale, social-filantropice şi administrative, în folosinţă pe durată nedeterminată sau pentru o perioadă mai mare de timp, fără plată. Astfel că era necesar şi obligatoriu ca acele imobile primite în folosinţă să nu fie lăsate la îndemâna arbitrariului unei decizii care să lipsească unităţile de cult de utilizarea unor clădiri în care au făcut investiţii importante în vederea desfăşurării de activităţi specifice sau, mai mult, de nişte terenuri pe care au edificat cu bună credinţă lăcaşuri de cult sau centre sociale ori administrative.

La data de 12 iulie 2007 Parlamentul României adoptă Legea nr. 239 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult, care stabileşte în art. 1 că: „Imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, care au fost atribuite în folosinţă gratuită cultelor religioase, după 1 ianuarie 1990, pot fi transmise, fără plată, în proprietatea unităţilor de cult deţinătoare, în condiţiile prezentei legi“.

În fapt, Statul Român, precum şi unităţile administrativ-teritoriale au dat, după 1 ianuarie 1990, în folosinţa Centrelor eparhiale de pe cuprinsul întregii ţări, terenuri pentru construirea de lăcaşuri de cult în principal, precum şi clădiri pentru desfăşurarea de activităţi specifice în subsidiar. De aceea, clericii care au fost desemnaţi de Centrele eparhiale, în calitate de împuterniciţi, să se ocupe de construirea de lăcaşuri de cult pe terenurile atribuite, precum şi de administrarea clădirilor, date în folosinţă, sunt obligaţi, în conformitate cu dispoziţiile statutare bisericeşti, să facă toate demersurile necesare în vederea transmiterii dreptului de proprietate asupra acestora unităţii de cult deţinătoare.

După obţinerea binecuvântării Chiriarhului, împuternicitul unităţii de cult deţinătoare va depune la titularul dreptului de proprietate o cerere ce va fi însoţită de copia legalizată a actului de atribuire, cerere ce va cuprinde datele de identificare ale unităţii de cult, datele necesare identificării cadastrale a imobilului şi adresa la care este situat, adică două schiţe ale imobilului la scara de 1:500 şi 1:2.000, descrierea imobilului care să cuprindă suprafaţa construită, desfăşurată, suprafaţa terenului prin efectuarea măsurătorilor cadastrale. Cererea se soluţionează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin „hotărâre“, iar dacă imobilul se află în domenuil public, în momentul atribuirii, prin aceeaşi „hotărâre“, se va aproba şi trecerea acestuia în domeniul privat, potrivit legii. După primirea hotărârii de transmitere cu titlu gratuit a dreptului de proprietate se va încheia Actul translativ al dreptului de proprietate, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, urmând ca dreptul de proprietate să fie înscris în cartea funciară. Important este, de asemenea, faptul că toate aceste acte, prin care se transmite dreptul de proprietate unităţilor de cult, sunt scutite de taxă de timbru, iar imobilele dobândite în condiţiile Legii nr. 239/2007 nu pot fi înstrăinate şi nu li se pot schimba destinaţia timp de 30 de ani de la data dobândirii.

În cazul în care cererea de transmitere din folosinţă în proprietate a fost respinsă de către titularul dreptului de proprietate, se poate formula o nouă cerere, după trecerea unui an de la data depunerii primei cereri.

Adoptarea acestui act normativ decurge din necesitatea reglementării dreptului de proprietate privitor la acele bunuri aflate în folosinţa unităţilor de cult asupra cărora nu există solicitări de retrocedare.

Apariţia Legii nr. 239/2007 constituie un demers necesar şi obligatoriu în desfăşurarea procesului şi cadrului legislativ privind proprietatea unităţilor de cult, pentru realizarea activităţilor specifice, a activităţilor cu caracter permanent, spre a fi dezvoltate şi în viitor.