De mic copil, poveștile îmi desenau lumea, iar frumuseţea lor părea să curgă din gura celor mai în vârstă ca un izvor fără sfârșit. Basmele, sărbătorile, legendele erau ca niște fire de aur pe care doar Dumnezeu știe de unde și cum le țeseau. Le ascultam fascinat și, cu trecerea anilor, am început să le notez într-un caiet simplu, al cărui cotor păstrează acum povara celor 60 de ani trecuți peste el. În filele lui s-au adunat amintiri, poezii și mărunțișuri aparent irelevante, dar care pentru mine poartă sufletul copilăriei.
Rugăciune către Maica Domnului
O, Preamilostivă Maică,
Tu spre ruga mea te-apleacă
Şi oricât mă rog eu ţie
Ruga mea primită fie!
O, Preamilostivă Maică,
Ce dar îţi voi da să-ţi placă?
Nu am fapte-n curăţie
Care-ţi sunt plăcute ţie.
Ci primeşte de la mine
Nădejdea ce-o am la tine.
Pentru toată a mea viaţă
Tu să-mi dai mie povaţă,
Tu să mă chiverniseşti
Căci la toate-mi trebuieşti.
Mă fereşti de vrăjmăşie,
De oameni răi şi mânie,
De boli rele şi cumplite,
De primejdii negândite.
Fecioară sfântă, Preacurată
Şi Maică binecuvântată
Primeşte-mi rugăciunea
Şi adă-mi mângâierea,
Fie chiar în suferinţă,
În nevoi şi-n umilinţă.
La tine mi-este scăparea
În veci, acum şi pururi
Bună Maică şi Fecioară
Plâng, mă rog, iară şi iară.
Azi primeşte-mă la tine
Ca să am noroc de bine,
Iar când sunt în suferinţă
Eu să strig cu stăruinţă:
Ajută-mi Sfântă Maica mea
Şi în nevoi nu mă lăsa! (Veche rugăciune populară din satul Pietriceaua, judeţul Prahova)



.jpg)