Nicolae Turtureanu, dintre poeții unui timp intrat în ziua a opta, unde lumina nu apune și amintirile nu mai pălesc, revine adeseori, tainic și tulburător, în memoria noastră. Sufletul său, desprins de
Sfinţii, modelul desăvârşit de urmare a lui Hristos
Sfinţii sunt cei care au urmat întru totul Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi prin El au dobândit sfinţenia. Biserica îi cinsteşte din primele veacuri creştine, pentru că ei sunt creştini care prin viaţa lor au bineplăcut lui Dumnezeu şi astfel s-au învrednicit de sfinţenie. Ei sunt oamenii ajunşi la desăvârşire prin viaţa lor plină de evlavie. Nici un neam creştin nu este lipsit de darul sfinţeniei.
Între sfinți îi regăsim pe apostoli, proroci, mucenici, cuvioși, drepți, ierarhi, împărați ș.a., adică pe toți cei care prin viața lor s-au învrednicit să ajungă la treapta sfințeniei. Cinstindu-i pe sfinți, ne inspirăm din trăirea și nevoințele lor, pentru că ei sunt modele de urmare a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De aceea dorim să-i imităm în dragostea lor jertfelnică față de Mântuitorul Iisus Hristos.
În istoria creştinismului, sfinţii pe jertfa cărora s-a zidit Biserica sunt martirii, care prin sfârşitul lor mucenicesc au determinat pe mulţi păgâni să devină creştini. Biserica i-a cinstit de la începuturile ei ca pe „atleţi ai credinţei”, după cum îi numeşte Eusebiu de Cezareea. Pe mormintele lor s-au zidit biserici încă din primele veacuri creştine, iar până astăzi în piciorul Sfintei Mese din Altar se află moaşte de martiri. Lor li se alătură şi celelalte categorii de sfinţi pe care-i avem în istoria Bisericii şi pe care i-am menţionat mai sus.
În general, lupta sfinţilor a fost una spirituală cu păcatul, spre desăvârşirea duhovnicească şi pentru apărarea Ortodoxiei. Sfinţii sunt exemple de urmare a lui Hristos şi de împlinire prin viaţa lor a cuvintelor Evangheliei. Ei sunt modele de trăire duhovnicească, de adevărată vieţuire creştină, care prin faptele lor aduc doxologie Preasfintei Treimi.
Noi creştinii ortodocşi le cerem ajutorul prin rugăciune, pentru că ei, ca unii ce sunt oameni ca și noi, înțeleg slăbiciunea firii noastre și ne pot feri de păcate prin exemplul lor de urmare a lui Hristos și ne arată calea de urmat pentru a ajunge și noi la sfințenie. Toţi creştinii sunt chemaţi la sfinţenie prin Botez. Putem spune că scopul vieţii creştine este sfinţenia, care nu aparține doar unei categorii sociale sau unui anumit timp al istoriei bisericești. Ea este dezideratul tuturor creștinilor, la care pot ajunge toți cei care I-au urmat lui Hristos prin Taina Botezului, indiferent de statut social sau epoca în care au trăit sau trăiesc.