Studenții Universității din București la Școala de vară „Inscripții grecești din Dobrogea”

Pentru al doilea an consecutiv, 14 studenți ai Universității din București au participat, sub îndrumarea conf. dr. Alexandru Mihăilă și a semnatarului acestor rânduri, la Școala de vară „Inscripții grecești din Dobrogea”, ediția a 2-a, 22-28 iulie. Studenții au fost selectați de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul”, de la Facultatea de Limbi Străine (specializarea Filologie Clasică) și de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București. 

Mă simt dator să-i pomenesc cu numele și pentru faptul că o bună parte dintre ei au manifestat în trecut un interes special pentru limba elină în afara obligațiilor lor studențești, de pildă, prin participarea la Tabăra de limba elină de la Mănăstirea Oașa, ajunsă deja la a opta ediție în perioada 7-14 iulie. De la Facultatea de Teologie: Karolla Cazan, Antonela Cernătescu, Valentin Cocan, Justina Condoiu, Maria Costiuc, Luminița Dumitru, Bogdan Fișcuci, Theodor Marin, Nicușor Nițoiu, Rareș Păun; de la Facultatea de Filologie Clasică: Dragoș Grușea și Elena Rusei, iar de la Facultatea de Istorie: Oana Damian și Alexandra Popa.

Cu creionul și caietele la îndemână, studenții au poposit în fața inscripțiilor grecești antice păstrate în muzeele de profil din cele două foste colonii grecești Tomis (Constanța) și Callatis (Mangalia), dar și în cele aflate în spațiul public din parcurile situate în apropierea muzeelor.

Ca prim obiectiv a fost recunoașterea literelor majuscule, în varietatea formelor, unele mai cunoscute, altele mai puțin cunoscute, cioplite acum 2.300 de ani, acum 2.000 de ani, acum 1.600 de ani sau mai recent. Observarea din mai multe unghiuri, în funcție și de alter­nanța lumină-umbră pe inciziile operate în piatră, a ajutat la identificarea porțiunilor mai deteriorate sau a caracterelor cu forme mai puțin uzuale. Într-o a doua etapă, studenții au fost învățați să separe cuvintele acelor inscripții în care textul curge în scriptio continua, iar în a treia etapă s-au încumetat să traducă fie cuvinte sau expresii separate, fie porțiuni mai largi de text, în funcție de dificultatea inscripțiilor sau de nivelul lor de cunoaștere a limbii eline. Nu în ultimul rând, cei mai avansați au putut identifica și trăsături dialectale (dorice) prezente în unele inscripții.

Școala de vară „Inscripții grecești din Dobrogea” este un proiect organizat de semnatarul acestor rânduri, în cadrul programului „Pedagogii inovative”, aflat sub coordonarea prorector prof. dr. Laura Comănescu.

„În tabăra aceasta am avut bucuria de a mă apropia mai mult de sufletul civilizației antice, pornind în explorarea inscripțiilor grecești, ca odinioară Iason în căutarea lânii de aur. Scopul expediției noastre a fost descifrarea monumentelor epigrafice, prilej cu care am putut să întrezărim în inscripțiile celor de demult și emoțiile care le animă și le dau atâta farmec. Descifrând împreună cu colegii inscripțiile pe malul mării, sau plimbându-mă pe faleza polisului, care odinioară se numea Tomis, am înțeles, în sunetul talazurilor care aminteau de grozăviile Medeei, orice simță­mânt și orice gând ce izvorăște dintr-o trăire e etern, nemuritor și aproape de oricine se apleacă asupra lui cu sufletul”, a mărturisit Valentin Cocan, doctorand al Facultății „Justinian Patriarhul”.

De asemenea, Elena Rusei, studentă la Limbi Clasice, a constatat: „În această tabără am înțeles că limba elină nu a aparținut exclusiv lui Homer, Platon sau Sofocle, ci a fost vorbită și de oameni simpli, care au locuit chiar pe teritoriul țării noastre”.