Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Tarsul Ciliciei

Tarsul Ciliciei

Data: 06 Martie 2010

Tars este o localitate în Asia Mică, la 16 km în interior spre coasta de sud a Turciei de astăzi. Pentru creştini, localitatea Tarsul Ciliciei (Cilicia: denumirea veche a unei regiuni din Anatolia) este cunoscută prin faptul că aici s-a născut Apostolul Pavel. Pe timpul Apostolului, Tars era un oraş cultural, un loc de întâlnire între Est şi Vest, între greci şi orientali, un centru comercial şi un sediu al uneia dintre cele mai reputate şcoli de filozofie şi de retorică. „Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate“ (Fap 21,39), a spus Sfântul Pavel după ce a fost arestat în Ierusalim. El era mândru că se născuse în Tars: aici s-a format în anii copilăriei înainte de a studia la şcoala lui Gamaliel, la Ierusalim (Fap 9,11; 21,39; 22,3). La scurt timp după ce a devenit creştin, Apostolul a revenit în localitatea natală, petrecând mai mult timp (Fap 9,30; Gal 1,21). Mai târziu, Barnaba l-a căutat, ducându-l în Antiohia Siriei pentru a ajuta în misiune (Fap 11,25-26).

În Tars se află o biserică din timpuri străvechi, oraşul devenind o importantă destinaţie pentru pelerini. Însă biserica a fost transformată de turci în muzeu, celebrările liturgice creştine fiind permise doar ocazional. În ciuda numeroasei prezenţe a credincioşilor creştini proveniţi din întreaga lume, la Tars lipseşte un locaş de cult în care să se poată desfăşura în mod permanent slujbele religioase.

Dorinţa creştinilor din Turcia - dar nu numai de aici - este ca biserica să fie redată cultului. Speranţele lor au crescut în timpul Anului Sfântului Pavel (28 iunie 2009 - 29 iunie 2009), când biserica a fost folosită ca loc de cult. Fluxul continuu de pelerini determinat şi de Anul Paulin, care i-a făcut pe mulţi creştini să călătorească pe urmele Sfântului Pavel, a făcut ca autorităţile să aprobe în perioada respectivă celebrarea Sfintelor Liturghii. Astfel, biserica „Sfântul Pavel“ a fost utilizată ca loc de cult, şi nu ca muzeu. De asemenea, nu a mai fost necesară plătirea biletului de intrare.

Creştinii au înaintat cererea de a avea un locaş de cult permanent, nu temporar. Nu s-a dat nici un răspuns, dar, după încheierea Anului Paulin, Ministerul Turismului din Turcia a hotărât ca biserica să fie folosită în mod exclusiv ca muzeu. Pentru a celebra Sfânta Liturghie este nevoie acum de o rezervare cu trei zile înainte şi de plata unui bilet. Biserica Catolică şi-a exprimat dezacordul. S-au alăturat şi alte Biserici la protestul creştinilor din Turcia.

„Anul Paulin a decurs bine, convenisem şi cu autorităţile turce că avea să se continue - ca în timpul Anului Paulin - să se ceară turiştilor sau pelerinilor o mică taxă de intrare pentru acoperirea cheltuielilor muzeului. Însă, în urmă cu câteva zile, a sosit o nouă normativă care readuce biserica la situaţia de a fi folosită ca muzeu, cu puternice restricţii“, a spus Mons. Luigi Padovese, vicar apostolic al Anatoliei şi preşedinte al Conferinţei Episcopilor din Turcia, după încheierea Anului Sfântului Pavel. „Aceasta este situaţia ţării care face un pas înainte şi unul înapoi, spune vicarul apostolic în continuare. Trebuie să se ţină cont că această nouă normă dă o proastă imagine ţării. Eu iubesc Turcia şi tocmai de aceea simt mare amărăciune în a nota cum nu se fac paşi înainte. Ţinem mereu un ochi fixat asupra Turciei pentru a vedea cum păşeşte în direcţia unei mai mari libertăţi religioase şi în drepturile individuale“.

Această situaţie are loc în contextul în care prim-ministrul turc declarase că avea să facă tot posibilul pentru a permite creştinilor să se roage la Tars. Asigurări au venit şi de la ministrul turismului şi culturii şi de la primarul din Tars. Toţi erau favorabili şi recunoşteau dreptul creştinilor de a putea avea un loc de cult la Tars.

Recent, Mons. Luigi Padovese a declarat: „Suntem în aşteptare să vedem paşi concreţi. Până acum nu s-a mişcat nimic. Sunt mulţumit de interesul autorităţilor de la Ankara şi locale, dar ar trebui să se treacă de la cuvinte la fapte“.