Arderea miriştilor, periculoasă pentru om, sol şi mediu

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului atrage atenţia cu privire la efectele negative survenite în urma incendiilor de vegetaţie. Deteriorarea solului, distrugerea ecosistemelor şi poluarea aerului sunt doar câteva dintre pagubele provocate de astfel de incendii. Arderea intenţionată a miriştilor se sancţionează cu amenzi de  până la 15.000 de lei în cazul persoanelor fizice.

Fenomenul arderilor de vegetaţie a crescut constant în ultimii ani, doar în primele şase luni ale anului fiind înregistrate 5.587 de incendii de vegetaţie, respectiv aproximativ 30 de incendii pe zi. Potrivit lui Laurenţiu Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), arderile de mirişti nu au provocat doar daune solului, ci, în 2022, au condus la decesul a 15 persoane, alte două decedând anul acesta. 

„De la 8.191, în 2018, până la 20.945, în 2022, este o diferenţă care arată că numărul piromanilor a crescut constant, în ciuda măsurilor de pază şi a sancţiunilor tot mai mari”, a avertizat preşedintele ANPM, citat de Agerpres.

Conform OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor, litierei pădurii şi vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 de lei la 15.000 de lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 de lei şi până la 100.000 de lei pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafeţe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracţiuni şi se sancţionează penal.

„De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt chiar proprietarii sau deţinătorii terenurilor respective. Ideea că arderea face bine pământurilor este profund greşită, în realitate având efect negativ atât asupra biodiversităţii şi ecosistemelor, cât şi asupra sănătăţii umane”, a subli­niat Păştinaru.

Potrivit specialiştilor din domeniul biodiversităţii, unele date experimentale au demonstrat că arderea miriştii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, funcţie de cultura precedentă, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu şi orz. Două elemente de importanţă majoră în circuitul biochimic - carbonul şi azotul - se pierd total prin ardere, mai atrage atenţia ANPM. 

Pe de altă parte, fumul rezultat în urma arderii vegetaţiei uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri şi se poate răspândi pe distanţe foarte mari.

Totodată, cresc de 20 de ori cantităţile de pulberi în suspensie din aer şi particule de funingine PM 2,5. 

Arderile de vegetaţie cresc şi incidenţa bolilor respiratorii şi a crizelor acute de astm, declanşând boli respiratorii acute la copii şi modificări ale funcţiei ventilatorii pulmonare, mai precizează sursa citată. (O. N.)