Schimbările climatice obligă firmele de asigurare să se adapteze și să ofere fermierilor protecție extinsă pentru fenomene cum este înghețul târziu de primăvară. Anul trecut, gerul din aprilie
20 Feb, 2026
„Batogul de sturion” a obținut protecția europeană
Comisia Europeană a aprobat, acum două zile, includerea produsului „Batog de sturion” din România în registrul său de Indicaţii Geografice Protejate - IGP, informează Executivul comunitar, potrivit Agerpres. Batogul de sturion este obţinut din fileuri dorsale de sturioni din acvacultură. Acești sturioni au o dietă care seamănă cu cea a sturionilor sălbatici, dar cresc într-un mediu controlat, fără contaminanţi. Procesul de fabricaţie al batogului include sărarea cu un amestec de sare gemă şi zahăr, uscarea şi afumarea cu lemn de esenţă tare.
Potrivit Ministerului Agriculturii, Indicaţia Geografică Protejată este o etichetă de calitate care garantează că măcar una dintre etapele de producţie, prelucrare sau preparare are loc în regiunea de origine, în cazul batogului de sturion fiind vorba de judeţul Tulcea, cu Delta şi gurile Dunării cu ieşire la Marea Neagră. Caracteristica de sustenabilitate este dată de faptul că produsul folosește sturioni din acvacultură, deoarece, din 2006, România protejează sturionii printr-un regim de prohibiţie a pescuitului lor în habitatele naturale.
Pe lângă batogul de sturion, România mai are protejate încă 15 produse, din care 12 cu IGP: magiun de Topoloveni, salam de Sibiu, novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbie afumată de Dunăre, telemea de Sibiu, cârnaţi de Pleşcoi, caşcaval de Săveni, salata cu icre de ştiucă de Tulcea, plăcintă dobrogeană, pită de Pecica, salinate de Turda şi cârnaţii din topor din Vâlcea; unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP) - telemeaua de Ibăneşti şi două cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) - salata tradiţională cu icre de crap şi sardeluţa marinată fabricată potrivit tradiţiei. (C.Z.)
