Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Concluziile misiunii FMI la finalul vizitei în România
Deficitul ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 şi 2026 și va ajunge la aproximativ 6% din PIB la finele lui 2026, dacă pachetul de reforme va fi pe deplin implementat, estimează Fondul Monetar Internaţional în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România. „Dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional”, a spus șeful misiunii FMI, Joong Shik Kang.
Implementarea măsurilor de consolidare fiscală din 2025-2026 și noi ajustări în 2027 sunt critice pentru restabilirea sustenabilităţii bugetare şi a încrederii pieţelor, se arată în raportul misiunii FMI. Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei, alături de digitalizarea serviciilor publice sunt elemente cheie în acest efort.
„Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor. Acesta este cel mai important lucru, implementarea planului de consolidare”, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang, într-o conferinţă de presă după consultări cu autorităţile române, în care a prezentat concluziile vizitei efectuate la Bucureşti.
Referitor la inflaţie, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o politică monetară prudentă. „Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale, au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut”, se spune în raport, care indică, de asemenea, că o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile externe.
În concluziile vizitei misiunii FMI la București se mai arată că economia României ar urma să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale, în timp ce inflaţia va rămâne ridicată, până la finalul lui 2026. Astfel, PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4 în 2026, accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR compensând parţial scăderea consumului, provocată de inflaţia temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale.
Delegaţia FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut vineri o întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, discuţiile vizând situaţia economică actuală, direcţiile de reformă fiscală şi priorităţile de investiţii publice. Potrivit Guvernului, reprezentanţii FMI au transmis sprijinul lor pentru măsurile adoptate şi planificate de Executiv, considerându-le esenţiale pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea încrederii investitorilor. (C.Z.)





