Expoziția „Hărțile Basarabiei” la Muzeul Satului

La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, din București, a fost vernisată, miercuri, 14 martie, expoziția „Hărțile Basarabiei”. Cele 43 de hărți expuse reprezintă patru secole de cartografie, începând cu anul 1545. Hărțile prezentate sunt piese rare care fac parte din colecţiile personale ale ambasadorului Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, ale profesorului universitar Adrian Năstase, precum şi hărţi aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

Organizatorii și-au propus să arate cum a evoluat, în reprezentările cartografice de jumătate de mileniu, teritoriul a ceea ce înțelegem prin „Basarabia”. Aparținând unor școli diferite, dispunând de tehnici și având și un nivel profesionist diferit, cartografii vremii au încercat să rețină situația „la zi” a Basarabiei, care a fost mai mereu variabilă, în funcție de războaiele și înțelegerile ulterioare ale marilor puteri.

Vernisajul a fost deschis de către directorul general al Muzeului Naţional al Satului, Paula Popoiu, care a menționat: „Această expoziţie, «Hărţile Basarabiei», este prima manifestare de anul acesta din Muzeul Satului dedicată Centenarului Marii Uniri. (...) Datorită domnului ambasador al Republicii Moldova avem astăzi în Muzeul Satului hărţi care ne reconstituie, de la 1545, teritoriul pe care din secolul al XIX-lea, de la 1812, îl numim Basarabia. (...) Dincolo de frumuseţea acestor hărţi, dincolo de faptul că, studiindu-le, putem vedea cum au fluctuat graniţele acestui teritoriu, noi avem de transmis şi un mesaj, un mesaj al unei populaţii aflate cumva între lumi, o populaţie care vorbeşte şi simte româneşte, o ­populaţie care se află într-un teritoriu care este cumva rupt din ţara noastră, rupt din noi, o ­populaţie cu care trebuie să avem din ce în ce mai multe legături şi din ce în ce mai strânse. (...) Astăzi, cu aceste hărţi rememorăm un trecut pe care poate ne vom construi la un moment dat un viitor comun”.

Frontierele trecute pe hărți reprezintă consecințe nemijlocite ale invaziilor barbare, turco-tătare, rusești, iar ulterior - sovietice. Hărțile expuse ilustrează foarte bine ideile marelui om politic Mihail Kogălniceanu: „Patria noastră, prin o vrednică de toată jalea soartă, a fost menită din cea mai bătrână vechime să fie teatrul năvălirilor străinilor”.

La rândul său, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, a declarat că expoziţia este una valoroasă şi pentru că „pentru prima dată, probabil, într-o singură încăpere au fost adunate atâtea hărţi. Vreau să specific că sunt 43 la număr. Iniţial se dorea să fie 30, dar am încercat să adunăm mai multe pentru a prezenta mai adecvat evoluţia Basarabiei de-a lungul celor cinci secole”. Excelența Sa a mai precizat că exponatele sunt aranjate în ordine cronologică: „prima fiind din anul 1561, dar de fapt prima hartă care atestă termenul Basarabia în cartografie este harta cu numărul doi, o hartă de la 1545”.

În cadrul evenimentului a fost prezentat şi volumul cartografic „Descriptio Bessarabiae. Basarabia în cinci secole de cartografie”, semnat de profesorul universitar Adrian Năstase, Mihai Gribincea şi Ovidiu Dumitru.

Realizat în două versiuni, română şi engleză, volumul valorifică 120 de hărţi, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi şi în colecţiile private ale autorilor.
Potrivit organizatorilor ex­poziției, chiar dacă hărțile poartă în sine inevitabile erori de interpretare și confuzii informatice, ele reprezintă un nestemat patrimoniu istoric, spiritual, de neocolit pentru cunoașterea a ceea ce a însemnat Basarabia de-a lungul secolelor, dar și periplul anevoios pe care-l traversează sentimentul de identitate în actualele frontiere ale Republicii Moldova.
Expoziţia „Hărțile Basarabiei” reprezintă un gest de omagiu cu semnificație aparte adus Anului Centenar. Aceasta va fi deschisă în Sala „H.H. Stahl” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” până la data de 6 mai 2018.