Factori care țin inflația sus și economia blocată

Inflaţia rămâne principala problemă a economiei şi factorul care o menţine într-o zonă de stagflaţie, caracterizată prin creştere aproape de zero şi majorări persistente de preţuri, potrivit analiștilor. Rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în aprilie, în condiţiile în care energia electrică s-a scumpit cu 55,49%, chiriile cu 43,56%, motorina cu 36,85% și benzina cu 30,55%, a anunțat Institutul Naţional de Statistică.

Scumpirile explozive la energie, după eliminarea schemei de sprijin, și carburanți, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, mențin inflația ridicată în România, iar consecințele sunt resim­țite atât de populație, cât și de mediul economic. „Datele de la Insti­tutul Naţional de Statistică vin să confirme că inflaţia rămâne cea mai gravă boală prin care trece România, o boală cu multiple efecte negative în slăbirea economiei, în scăderea consumului, principalul motor al bu­sine­ss-ului, şi într-o stagnare economică care se simte din ce în ce mai pregnant”, a declarat, pentru Agerpres, consultantul economic Adrian Negrescu.

Economistul a explicat că mare parte din inflaţie vine din costul energiei, al gazelor şi al carburanţilor - „trei dintre elementele esenţiale de consum, trei dintre resorturile care ţin în viaţă economia românească”. „Din punctul meu de vedere, dacă nu vom umbla la aceste condiţii fundamentale ce ţin de activitatea economică, din păcate vom rămâne prizonierii acestor creşteri de preţuri care, pe lângă scăderea puterii de cumpărare, pe lângă sărăcia în care se adânceşte populaţia, generează, din punctul meu de vedere, o scădere semnificativă a competitivităţii economice”, susţine consultantul economic.

În opinia sa, noul Guvern ar trebui „să găsească soluţii, măcar să facă studii de impact care să demonstreze dacă este viabilă, de exemplu, o scădere a TVA-ului, în principal, pe produsele alimentare de bază, pe zona de energie şi gaze, pe utilităţi, în principal, pentru că ne îndreptăm spre sezonul de iarnă. Vine iarna, iar facturile la energie, la gaze, la întreţinere vor exploda, iar populaţia va fi şi mai vulnerabilă decât în sezonul pe care abia l-am depăşit”. Negrescu consideră că ar fi nevoie şi de măsuri pentru susţinerea puterii de cumpărare, prin creşterea valorii tichetelor de masă sau prin scăderea taxelor pe muncă.

„Vestea bună este că, din a doua parte a anului, probabil din luna septembrie, inflaţia se va tempera spre 6-7%, având în vedere, în primul rând, efectul de bază, chiar dacă nu fac autorităţile nimic spectaculos în materie. (…) Și sper ca, pe final de an, dacă lucrurile vor merge bine, şi Banca Naţională să dea un semnal în sensul relansării economice prin reducerea dobânzii-cheie. Ar fi absurd să avem o dobândă-cheie de 6,5% şi o inflaţie în noiembrie şi decembrie sub acest nivel”, a adăugat consultantul. (C.Z.)