Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Fenomenul „căldură sau mâncare” a crescut alarmant
Plata facturilor la energie a devenit în ultimii ani o povară nu doar pentru populația defavorizată, ci și pentru românii cu venituri medii, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Din cauza facturii, 7 din 10 români sunt mai atenţi la energia consumată și, de exemplu, sting lumina sau televizorul atunci când ies din cameră.
Sărăcia energetică este un fenomen care s-a extins alarmant, inclusiv în rândul populației cu venituri medii, atrage atenția studiul ORSE, care a utilizat Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, din măsurarea sărăciei energetice folosind indicatorul LIHC (Low Income, High Cost - venituri mici, costuri mari) a rezultat că 21% dintre gospodării s-au aflat în situaţia în care au renunţat la alte nevoi pentru căldură în 2022 (dublu faţă de 10,5% în 2021). LIHC, unul dintre principalii indici de cuantificare a sărăciei energetice, nu reflectă neapărat capacitatea gospodăriilor de a se încălzi, ci impactul pe care îl are încălzirea în bugetul acestora.
„Este ceea ce britanicii numesc «căldură sau mâncare». Adică aceşti cetăţeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru, sunt nevoiţi să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi. Datele arată că problema sărăciei energetice este în creştere şi nu mai poate fi ignorată. Este nevoie să ne punem cu seriozitate la masa de discuţii actori care cunosc problema şi să luăm măsuri coerente, integrate şi la timp”, a declarat, potrivit Agerpres, Anca Sinea, vicepreşedinte al asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), coordonator al ORSE.
Analizând situaţia pe decile de venit (praguri de venit per adult), în care decila 1 cuprinde populaţia cea mai săracă, iar decila 10 - cu cele mai ridicate venituri, studiul arată că 20,8% dintre gospodăriile din decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la căldură (față de 17,9% anul precedent). În decila 2, rata a fost de circa 34%, iar în decila 3, peste 45% din gospodării au căzut sub pragul de sărăcie din cauza facturilor la energie (faţă de 30% în 2021). Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce şi-au plătit energia (10,5% în 2021).
„Sărăcia energetică nu este un fenomen care să mai fie localizat doar într-o anumită zonă a societăţii. (...) Vorbim despre un fenomen care, după cum arată analiza pe decile, are un impact foarte puternic în medii care - cel puţin până la creşterea preţurilor - nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-şi permite şi alte lucruri după ce prioritizează energia”, a declarat George Jiglău, preşedintele CSD. Potrivit acestuia, pentru cei cu venituri foarte mici, ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare necesare. (C. Z.)
.jpg)
