Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Fenomenul „căldură sau mâncare” a crescut alarmant

Fenomenul „căldură sau mâncare” a crescut alarmant

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 08 Decembrie 2023

Plata facturilor la energie a devenit în ultimii ani o povară nu doar pentru populația defavorizată, ci și pentru românii cu venituri medii, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Din cauza facturii, 7 din 10 români sunt mai atenţi la energia consumată și, de exemplu, sting lumina sau televizorul atunci când ies din cameră.

Sărăcia energetică este un fenomen care s-a extins alarmant, inclusiv în rândul populației cu venituri medii, atrage atenția studiul ORSE, care a utilizat Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, din măsurarea sărăciei energetice folosind indicatorul LIHC (Low Income, High Cost - venituri mici, costuri mari) a rezultat că 21% dintre gospodării s-au aflat în situaţia în care au renunţat la alte nevoi pentru căldură în 2022 (dublu faţă de 10,5% în 2021). LIHC, unul dintre principalii indici de cuantificare a sărăciei energetice, nu reflectă neapărat capacitatea gospodăriilor de a se încălzi, ci impactul pe care îl are încălzirea în bugetul acestora.

„Este ceea ce britanicii numesc «căldură sau mâncare». Adică aceşti cetăţeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru, sunt nevoiţi să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi. Datele arată că problema sărăciei energetice este în creştere şi nu mai poate fi ignorată. Este nevoie să ne punem cu seriozitate la masa de discuţii actori care cunosc problema şi să luăm măsuri coerente, integrate şi la timp”, a declarat, potrivit Agerpres, Anca Sinea, vicepreşedinte al asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), coordonator al ORSE.

Analizând situaţia pe decile de venit (praguri de venit per adult), în care decila 1 cuprinde populaţia cea mai săracă, iar decila 10 - cu cele mai ridicate venituri, studiul arată că 20,8% dintre gospodăriile din decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la căldură (față de 17,9% anul precedent). În decila 2, rata a fost de circa 34%, iar în decila 3, peste 45% din gospodării au căzut sub pragul de sărăcie din cauza facturilor la energie (faţă de 30% în 2021). Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce şi-au plătit energia (10,5% în 2021).

„Sărăcia energetică nu este un fenomen care să mai fie localizat doar într-o anumită zonă a societăţii. (...) Vorbim despre un fenomen care, după cum arată analiza pe decile, are un impact foarte puternic în medii care - cel puţin până la creşterea preţurilor - nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-şi permite şi alte lucruri după ce prioritizează energia”, a declarat George Jiglău, preşedintele CSD. Potrivit acestuia, pentru cei cu venituri foarte mici, ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare necesare. (C. Z.)

Citeşte mai multe despre:   Institutul Naţional de Statistică