„Îngheţul târziu nu mai este un fenomen ocazional”

Schimbările climatice obligă firmele de asigurare să se adapteze și să ofere fermierilor protecție extinsă pentru fenomene cum este înghețul târziu de primăvară. Anul trecut, gerul din aprilie a afectat 8.800 de hectare de livezi la nivel naţional. Cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol, iar cea mai mare compensare a fost de 302.748 de lei pentru o livadă de măr din Vrancea, arată analiza unui operator din asigurări.

Având în vedere experiența episoadelor de ger din 2025 care au afectat livezile, mulți pomicultori își iau măsuri de precauție, recurgând inclusiv la asigurarea culturilor. „Îngheţul târziu rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România”, subliniază evaluarea unei companii de asigurări, care a anunțat că în 2026 oferă protecţie extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetaţie BBCH 57 (buton floral roz), momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, din cauza vremii, livezile, îndeosebi din Bistriţa-Năsăud, Constanţa şi Arad, au avut pierderi între 30% şi 100%. „În Bistriţa-Năsăud, staţiunile de cercetare au raportat temperaturi de până la -5,5 grade Celsius în aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantaţii de măr din zonele pomicole tradiţionale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromişi”, se spune în cercetare.

În Constanţa, cel mai afectat judeţ din Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centru şi sud, în special în Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia şi Ostrov, iar gradul de afectare la măr a variat între 35% şi 60%. „Deşi mărul înfloreşte mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, îngheţul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului – un moment critic pentru stabilirea producţiei finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de îngheţ de radiaţie”, notează analiza. Este un fenomen întâlnit în zonele joase, în nopţile senine şi fără vânt, când aerul rece se acumulează la nivelul solului.

În Arad, pomicultorii au raportat pierderi de 20%-50%, inclusiv în exploataţii dotate cu echipamente de protecţie.

Aceste diferenţe regionale confirmă faptul că îngheţul târziu nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, care trebuie evaluat în funcție de momentul biologic al culturii, microclimat şi amplasarea plantaţiei. „Îngheţul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanţa dintre temperaturile ridicate din februarie-martie şi revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de îngheț târziu începe în funcţie de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, a declarat Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări, citat de Agerpres. (C.Z.)