Mecanism de relocare a 30.000 de azilanți în țările UE

Italia, Spania, Grecia şi Cipru vor trebui să primească ajutor anual de la alte țări pentru rezolvarea situației a cel puţin 30.000 de migranți. Anunțul de marțea trecută al Comisiei Europene deschide negocieri delicate pentru distribuţia pe ţări a azilanţilor, care trebuie decisă până la sfârşitul lui decembrie, potrivit noului Pact privind migraţia şi azilul adoptat în 2024, prevăzut să intre în vigoare în iunie anul viitor.

Pactul prevede un sistem nou de preluare a azilanţilor în UE, pentru a reduce eforturile ţărilor cele mai expuse migrației, decise conform unor criterii, cum ar fi numărul de sosiri de migranţi ilegali, numărul de salvări pe mare etc. După o amânare de o lună, Comisia Europeană a declarat săptămâna trecută că statele sub presiune migratorie sunt Italia, Spania, Grecia şi Cipru, iar potrivit noului mecanism care are la bază principiul solida­rității, ceilalţi membri sunt obligaţi fie să accepte pe teritoriile lor o anumită cotă de migranţi, fie să contribuie financiar cu 20.000 de euro pentru găzduirea fiecăruia dintre aceştia în ţările menționate.

Însă, conform unei surse a AFP de la Bruxelles, mai multe state resimt presiunea azilanților şi vor să aibă un cuvânt de spus în privinţa metodei de calcul a Comisiei, care va stabili distribuţia migranţilor. De exemplu, Suedia a ţinut să reamintească faptul că a primit 300.000 de azilanţi în ultimii zece ani, un număr foarte mare pentru o ţară de mărime medie; Belgia a arătat că centrele sale de primire sunt pline; Germania a primit peste un milion de refugiaţi ucraineni; Franţa a evidenţiat operaţiunile maritime de salvare a migranţilor care încearcă să ajungă în Anglia.

În contextul politic actual, sub presiunea dreptei şi a extremei drepte, cine va fi însă dispus să accepte azilanţi din alte ţări? „E un echilibru foarte delicat de găsit”, arată Camille Le Coz, directoarea centrului de reflecţie Migration Policy Institute Europe. Cu atât mai mult, consideră ea, cu cât ţările europene „nu au încredere una în alta” în acest domeniu. State cum sunt Germania, Belgia şi Olanda le reproşează celor din prima linie că permit tranzitul multor migranţi, în loc să îi reţină şi să le proceseze cererile de azil, conform obligaţiilor prevăzute de legislaţia europeană. Cei vizaţi de astfel de critici le minimizează, scrie AFP.

„Germanii sunt nervoşi, tensiunile au fost mari cu italienii şi grecii privind acest dosar”, a afirmat sub rezerva anonimatului un diplomat european, arătând că „nu e totul simplu, fiindcă toţi se uită unii la alţii şi se întreabă: Oare celălalt stat membru nu va beneficia de o situaţie mai bună?”. 

Unele state au declarat deja că nu vor primi nici un solicitant de azil în cadrul acestui sistem de solidaritate şi că se vor limita la plata financiară de 20.000 de euro/migrant. (C.Z.)