Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Oenologii anunță un an de excepţie pentru vinurile românești
Anul 2025, în ciuda provocărilor climatice, se anunţă unul de referinţă pentru calitatea vinurilor româneşti, cu un potenţial excepţional, atât pentru vinurile albe, cât şi pentru cele roşii, afirmă membrii Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România - ADAR, într-o analiză. Cantitativ, producţia vitivinicolă este estimată la aproximativ 4 milioane de hectolitri, mai mult decât anul trecut (3,7 milioane hl). „Va fi chiar un an de excepţie - un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, potrivit oenologului Cristi Tudor.
Potrivit analizei, în ciuda provocărilor climatice - de la îngheţurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară din anumite regiuni - concluzia specialiştilor este clară: datorită calității strugurilor, 2025 se anunţă un an foarte bun pentru vinurile româneşti.
A fost un sezon viticol care a urmat unuia, cel din 2024, extrem de secetos, care a lăsat viţa-de-vie afectată. „Viţa-de-vie încă resimte efectele secetei trecute: corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-şi recăpăta vitalitatea. Ne aşteptăm ca anul viitor via să îşi revină complet, cu condiţia să avem parte de o toamnă şi o iarnă bogate în precipitaţii”, a declarat Livia Gârboiu, Crama Gârboiu, Coteşti - Vrancea, potrivit Agerpres.
Ce diferenţiază, însă, 2025 de anul trecut este faptul că în lunile mai şi iunie s-au înregistrat precipitaţii consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viţei-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate iniţială a ajutat viţa să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat.
„Au fost nişte precipitaţii destul de importante în lunile mai şi iunie, înainte de înfloriri, şi asta a dat un impuls viţei-de-vie şi s-a dezvoltat foarte bine, au crescut şi strugurii, fluorescenţele au fost bine degajate şi s-au dezvoltat frumos”, spune Petre Badea, oenolog din regiunea Dealu Mare, în analiză.
Anumite soiuri s-au remarcat, în acest an, prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Coteşti, Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Coteşti, Dealu Mare) şi Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roşii Merlot (Dealu Mare, Dobrogea), Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon (Coteşti, Dobrogea, Banat-Crişana) au avut struguri sănătoşi şi echilibru bun între zaharuri şi aciditate, arată specialiștii.
Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca Albă (Dealu Mare, Coteşti), Feteasca Neagră (Dealu Mare), Chardonnay şi Pinot Gris (Dobrogea, Dealu Mare), Busuioaca de Bohotin şi Tămâioasa Românească (Coteşti).
Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice şi echilibrate şi roşii cu structura şi aciditatea potrivită pentru maturare şi dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor indică faptul că vinurile din acest an ar putea fi memorabile şi merită urmărite în timp, transmite ADAR. (C. Z.)





