Părinții români refuză ideologia de gen în școli

Platforma civică de drepturi și libertăți ÎMPREUNĂ a trimis o notificare, în numele a 300.000 de părinți din România, prin care a somat Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației să țină cont că ei refuză în mod expres includerea ideologiei de gen în educație. Somația reprezintă o procedură administrativă prealabilă unui demers judiciar dacă autoritățile nu țin cont de notificare, a explicat Ana-Corina Săcrieru de la Platforma ÎMPREUNĂ.

Peste 300.000 de părinţi din România s-au sesizat cu privire la tendinţele din educaţia românească de a se pune un prea mare accent pe ideologia de gen şi pe demersurile unor organizaţii de a bulversa copiii cu privire la identitatea lor. În acest sens au sesizat Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei să ţină cont de părerea lor când sunt întocmite programele şcolare.

Liderii Platformei ÎMPREUNĂ, Mihai Gheorghiu și Ana-Corina Săcrieru, discutând cu pă­rinții și elevii din țară și urmărind evoluția actelor normative propuse în ultimii ani, au constatat recent tendințe și practici nocive în materie de educație, care prevăd ideologizarea acesteia prin predarea de noțiuni controversate ale ideologiei de gen, sau ideologiei gender. Aceasta prezintă identitatea sexuală ca fiind un simplu rol social, un așa-zis „stereotip de gen”. Manuale de clasa a III-a, a V-a, a VI-a, a VII-a includ deja câteva conținuturi în acest sens, iar pe piața editorială românească pentru tineri și copii apar tot mai multe traduceri care merg în aceeași direcție, inculcându-le copiilor ideea că pot fi ori fetițe, ori băieți, la alegere, nu după cum s-au născut, și că familiile pot fi formate doar din doi tați sau două mame.

La fel de alarmant, avertizează Mihai Gheorghiu, este un proiect de hotărâre de Guvern realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care prevede că profesorii pot fi subiectul unor plângeri anonime dacă unui elev i se pare că este discriminat pe criterii de gen.

Toate acestea se întâmplă cu viteză după ce, în 2016, România a ratificat, fără dezbatere publică, un document controversat al Consiliului Europei cunoscut sub numele de Convenția de la Istanbul și care cere, printre altele, includerea în educație a acestei direcții, pe care o califică drept „combatere a stereotipurilor de gen și a violenței de gen”. Prin articolul 12 al convenției, România își asumă să ia măsuri de „combatere a rolurilor stereotipe de gen” în toate domeniile vieții sociale, culturale, inclusiv în sport. Aceasta ar însemna ca în competiții să concureze femei transgender (foști bărbați), cu o constituție fizică net superioară. S-a și întâmplat în 2014, la o competiție de arte marțiale mixte, când o „femeie” transgender a trimis-o la spital cu arcada spartă cea mai bună luptătoare feminină.

Ana-Corina Săcrieru spune însă despre Convenția de la Istanbul că a fost ratificată printr-o lege națională care nu este deasupra Constituției, care, prin art. 29, alin. 6 și art. 26, alin. 1, prevede dreptul părinților de a-și crește copiii potrivit propriilor convingeri și dreptul copilului de a avea o viață intimă și privată respectată. „Aceste drepturi au valoare juridică superioară. Când 300.000 de cetățeni au somat Ministerul Educației să respecte articolele din Consti­tuție, aceasta privește un nivel juridic superior obligativității introduse prin Convenția de la Istanbul”, a spus Ana-Corina Săcrieru.

Statele din Europa Centrală și de Est au simțit pericolul ideologic al Convenției de la Istanbul și au refuzat ratificarea ei sau au ratificat-o cu rezerve. În 2017, 50.000 de croați au ieșit în stradă pentru a se opune ratificării. Iar Bulgaria a refuzat ratificarea chiar în perioada în care deținea președinția Consiliului Europei, în temeiul faptului că, în Uniu­nea Europeană, domeniile de reglementare ce țin de familie și educație sunt supuse suverani­tă­ții dreptului național.

Platforma Civică ÎMPREUNĂ include 506 organizații neguvernamentale și 130.000 de susțină­tori din toată țara, care și-au propus să apere valorile naturale și morale și drepturile constituțio­nale ale părinților și copiilor din România.