Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Prețurile locuințelor îi țin pe tineri dependenți de casa părintească

Prețurile locuințelor îi țin pe tineri dependenți de casa părintească

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 29 Septembrie 2025

Vârsta medie la care tinerii din Uniunea Europeană au părăsit anul trecut casa părinţilor a fost de 26,2 ani, uşor în scădere faţă de 2023 (26,3 ani), arată datele publicate de Eurostat. Din 2002, această vârstă medie a fluctuat între un nivel scăzut de 26,1 ani în 2019 şi un nivel ridicat de 26,8 ani în 2006.

În 2024, cele mai ridicate vârste medii la care tinerii se mută din casa părinţilor s-au înregistrat în Croaţia (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) şi Spania (30 ani). În contrast, cele mai scăzute au fost în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) şi Suedia (21,9 ani). În România vârsta medie este de 27,3 ani.

Vârsta târzie de părăsire a casei părintești se poate explica prin costurile ridicate (credit imobiliar/chirie, întreținere) pe care le presupune o locuință. Anul trecut, 9,7% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în gospodării unde se cheltuia 40% sau mai mult din venitul disponibil cu locuinţa, față de 8,2% totalul popu­laţiei.

În 2024 s-au înregistrat diferenţe semnificative în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a venitului disponibil alocat pentru locuinţă fiind în Grecia (30,3%) şi Danemarca (28,9%), depăşind cu mult Ţările de Jos (15,3%), Germania (14,8%) şi Suedia (13,5%), iar cea mai scăzută în Croaţia (2,1%), Cipru (2,8%) şi Slovenia (3%). În România, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinţă era de 6,4% în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani, faţă de 4,7% ansamblul populaţiei.