Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Proiect unic de reconstituire a istoriei romilor

Proiect unic de reconstituire a istoriei romilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 31 Iul, 2014

O echipă de cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specializaţi în istorie orală, vor începe un proiect, unic în România, de reconstituire a istoriei romilor. Proiectul „Povestea nespusă. O istorie orală a romilor din România“, beneficiază de o finanţare de 750.000 de euro din fonduri norvegiene.

Proiectul „Povestea nespusă. O istorie orală a romilor din România“ se va derula pe o perioadă de trei ani, timp în care vor fi realizate câteva sute de interviuri, atât în ţară, cât şi în comunităţi de romi din Europa. Cei care vor participa la acest proiect vor merge în diverse comunităţi de romi pentru a încerca să găsească poveşti păstrate din generaţie în generaţie, pe baza cărora să poată construi apoi o istorie.

„Avem nişte teme mari şi fiecare intervievator va merge şi va dezvolta un dialog cu partenerul ales, prin urmare va fi un discurs construit în dialog, nu va fi un chestionar standard. Pentru că povestea trebuie spusă, iar pe noi ne interesează să vedem ce este relevant pentru persoanele respective, aşa că nu putem să le impunem un anumit tip de întrebare. În principiu îi vom aborda pe cei mai în vârstă din comunitate şi de la ei vom merge către alte persoane care au avut experienţe interesante şi au şi capacitatea de a povesti. Pe de altă parte, suntem pregătiţi şi pentru eşec, sunt persoane care nu vor avea o poveste interesantă şi articulată, dar inclusiv răspunsurile lacunare pot fi interpretate“, a explicat la evenimentul de prezentare a proiectului Lavinia Snejana Stan, care va fi coordonatorul acestuia, conform Agerpres. Ea a precizat că este cel mai probabil ca informaţiile să nu depăşească ca graniţă de timp Primul Război Mondial.

Meseriile tradiţionale ale romilor

Va fi realizată şi o istorie a meseriilor tradiţionale ale romilor, pentru că cercetarea presupune o abordare şi din perspectiva ocupaţiilor specifice ale acestora, respectiv căldărari, zlătari, geambaşi, lingurari.

„Vom face şi istoria acestor meserii tradiţionale care dispar şi care, în acest context european, ar putea fi revigorate într-o paradigmă a unui turism cultural, chiar dacă ne-ar duce într-o dimensiune clişeistă, pe care încercăm să o evităm“, a mai spus coordonatorul proiectului.

Cercetarea va viza şi credinţele romilor sau părerile lor despre viaţa privată, însă aceste aspecte nu vor constitui punctul esenţial al proiectului. Lavinia Stan a precizat că, prin intermediul interviurilor de istorie orală, proiectul va oferi o voce comunităţilor de romi, va explora modalităţile prin care patrimoniul cultural intangibil al acestora, respectiv muzica, meşteşugurile, alimentaţia, sărbătorile, educaţia, pot deveni instrumente de demitizare şi creştere a stimei de sine a romilor în context naţional şi european.

Cercetarea este realizată de Universitatea „Babeş-Bolyai“, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Institutul de Istorie Orală, în parteneriat cu Universitatea din Islanda.

„Nu există o asemenea abordare a istoriei comunităţilor de romi. Metoda istoriei orale este relativ nouă la noi, foarte des folosită în ultima vreme la Cluj şi poate fi o excelentă pistă de aprofundare a acestei istorii, care se lasă greu dezvăluită, lipsind instrumentele clasice care ar putea să ne ajute să intrăm în profunzimile ei. Istoria orală cred că este foarte indicată când ne apropiem de comunităţi care folosesc oralitatea prin excelenţă“, a declarat Ovidiu Ghitta, decanul Facultăţii de Istorie a UBB, care a precizat că nu ştie să mai existe un asemenea proiect de cercetare în România, conform Agerpres.

La rândul său, profesorul Gudmundur Halfdanarson, de la Universitatea din Islanda, a precizat că se intenţionează o cercetare mai detaliată, dintr-o perspectivă mai puţin oficială.

„Comunitatea romă este o minoritate foarte importantă la nivelul Europei şi face şi nu face parte din viaţa noastră. Aşa că eu cred că dându-le acestor oameni o voce îi vom înţelege mai bine. Este vorba despre a ne înţelege istoria mai bine unii altora şi prin ea să ne apropiem“, a explicat profesorul islandez.

Proiectul vizează realizarea a cel puţin 600 de interviuri, atât pe suport audio, cât şi video, care vor fi stocate într-o arhivă care va constitui baza unui muzeu virtual al istoriei şi culturii rome. De asemenea, cercetătorii vor publica articole de specialitate, iar la final informaţiile adunate şi prelucrate se vor regăsi în trei cărţi care vor fi publicate.