Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Promisiuni privind programul „Mierea în şcoli”
România a fost, în 2017, cel mai mare producător de miere din Europa, cu peste 30.000 de tone, ceea ce înseamnă 13% din producţia de miere a UE, a declarat un oficial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la evenimentul care a marcat împlinirea a 60 de ani de existenţă a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Deoarece consumul de miere rămâne scăzut în România, autorităţile promit că programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi câte un borcan de 350 grame de miere polifloră.
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) a sărbătorit săptămâna trecută 60 de ani de existenţă, evenimentul fiind marcat la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti. ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex Apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti, dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene.
În cadrul evenimentului s-a discutat despre problemele şi riscurile cu care se confruntă apicultura României în acest moment.
„Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate”, a susţinut preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, potrivit Agerpres, referindu-se la Directiva europeană 2001, care permite cupajarea mierii.
Fetea a menţionat că printre probleme se numără lipsa fondurilor de cercetare, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fitosanitare, dar şi lipsa liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import.
În context, pentru Politica Agricolă Comună după 2020, asociaţia a transmis către MADR câteva propuneri, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.
La acelaşi eveniment, Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a arătat că producţia de miere la nivelul anului 2017 a situat România pe primul loc la nivel european, cu 30.000 de tone, şi a pledat pentru asocierea producătorilor români, aceasta fiind singura cale prin care România poate face faţă competiţiei extrem de dure la nivel european.
Referitor la programul „Mierea în şcoli”, de mare ajutor pentru apicultori, acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi câte un borcan de 350 grame de miere polifloră, valorificându-se astfel până la 3.000 tone de miere din producţie internă.
„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci al familiei”, a susţinut Botănoiu.
Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă rămâne de 3-4 ori mai mic comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele 2 kilograme în Germania şi chiar 3 kilograme în ţările nordice.