Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Reorganizare a listei proiectelor finanțate prin PNRR
Guvernul a adoptat săptămâna trecută 11 memorandumuri prin care au fost stabilite proiectele ce vor beneficia în continuare de finanțare PNRR, fiind vorba de investiții care au șanse să fie finalizate până în august anul viitor. Alte circa 17.000 de proiecte care nu mai sunt pe lista PNRR vor fi puse într-o bază de date indexabilă după localizare, tipul de beneficiar şi multe alte criterii și vor avea acces la surse de finanțare printr-un sistem tip „semafor”.
Cele 11 memorandumuri au fost elaborate după analize la nivelul mai multor ministere: al Finanțelor, al Afacerilor Interne, al Investițiilor și Proiectelor Europene, al Economiei, al Muncii, al Sănătății, al Educației, al Transporturilor, al Culturii și Secretariatului General al Guvernului, iar în această săptămână vor fi încheiate analize similare de către Ministerul Dezvoltării și Ministerul Mediului.
Potrivit memorandumului care vizează investițiile din transporturi s-a decis menținerea în PNRR a unor proiecte în valoare de 5,4 miliarde de euro, în timp ce investiții de circa 12,4 miliarde de euro ieșite de pe lista PNRR urmează să fie incluse în Programul Transport, după negocieri cu Comisia Europeană, potrivit Guvernului. Aceste ultime proiecte „vor putea fi fazate odată cu începerea noului cadru financiar multianual, la 1 ianuarie 2028”, iar din valoarea totală de 12,4 miliarde de euro se vor scădea TVA și execuția bugetară realizată până în prezent.
Ministerul Finanțelor va continua șase investiții din cadrul Componentei 8 - Reforma fiscală și reforma pensiilor, de 670,860 milioane de lei, și cinci reforme și opt investiții, cu un buget de 371,8 milioane de euro, care vizează reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare etc.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis continuarea proiectului care vizează stimularea adoptării cărţii electronice de identitate, dar cu scăderea de la 5 milioane la 3,5 milioane a numărului celor finanțate prin PNRR. Au mai rămas pe lista PNRR, proiectul „D4eID”, care prevede implementarea a 11 servicii publice online, și dezvoltarea Sistemului de Alertă Timpurie, care va asigura „creşterea atractivităţii” utilizării cărţii electronice de identitate şi serviciilor electronice publice, arată Executivul.
Cât privește soarta celor circa 17.000 de proiecte pentru care se vor căuta alte surse de finanțare decât PNRR, acestea vor fi gestionate prin intermediul unei baze de date deschise, a anunțat luni ministrul proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, la un eveniment de specialitate. „Toate aceste proiecte vor avea un regim special de finanţare, astfel încât să poată fi accelerate, să poţi avea un credit de accelerare, să ştii că facturile se duc glonţ la Finanţe şi că sumele sunt rezervate”, a menționat ministrul. (C.Z.)





