România are o lege a semnăturii electronice

Mai multe asociații patronale au salutat faptul că cetăţenii români şi companiile vor putea utiliza semnătura electronică în orice situaţie, după ce Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege în acest sens. Odată legea promulgată, România va avea cadrul juridic necesar utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (calificată, avansată sau simplă). Teoretic, semnătura electronică va fi deținută automat prin intermediul cărții electronice de identitate.

La un deceniu de la adoptarea legislaţiei europene aferente, România legiferează utilizarea pe scară largă a semnăturii electronice, facilitând interacțiunea cetăţenilor şi companiilor cu instituţiile statului şi între ele prin mijloace digitale. Actul normativ adoptat marți stabileşte condiţiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice şi documentelor electronice cărora li s-a aplicat acest instrument, precum şi condiţiile recunoașterii acestora de autorităţi şi instituţii publice. Potrivit proiectului, „toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată”, iar actul juridic în format electronic, semnat electronic în condiții prevăzute de lege, produce aceleaşi efecte juridice ca actul în format letric.

„Faptul că cetăţenii români şi companiile vor putea utiliza semnătura electronică în orice situaţie, fie în relaţie cu statul român, fie pentru relaţiile comerciale private, este crucial pentru dezvoltarea României”, a declarat Edward Creţescu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), după votarea legii. 

ANIS precizează că, alături de Confederaţia Patronală Concordia, a susţinut permanent armonizarea legislaţiei naţionale cu Regulamentul UE nr. 910/2014 privind semnătura electronică, dar şi clarificarea diferenţierii folosirii semnăturilor electronice (calificată, avansată sau simplă) raportat la actele juridice. „În multe situaţii, folosirea unei semnături electronice simple (de exemplu, scanarea unei semnături şi ataşarea imaginii rezultate pe un document electronic) este cea mai la îndemână modalitate de a semna electronic; în situaţia în care verificarea identităţii semnatarului şi a conţinutului informaţional al documentului electronic este importantă, atunci se pot folosi semnăturile electronice avansate”, au explicat reprezen­tanții asociației.

Și Confederaţia Patronală Concordia a salutat adoptarea legii, în condiţiile în care ritmul de digitalizare a economiei şi mai ales a administraţiei publice este încă prea lent şi mai sunt foarte multe de făcut. „Ne aşteptăm ca noua lege să ducă la o adoptare accelerată a semnăturii electronice în relaţiile comerciale şi cele private”, au transmis reprezentanţii organizaţiei. (C. Z.)