Din 1970 până în 2021, inundaţiile au fost cel mai sever dezastru asociat cu vremea în ceea ce priveşte numărul de evenimente, numărul de persoane afectate şi pagubele totale, se arată în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Băncii Mondiale (BM). Pe de altă parte, disponibilitatea resursei de apă în România este aproximativ la jumătate din media UE şi foarte aproape de pragul de stres hidric.
Banca Mondială a lansat marți Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România, țara noastră fiind prima din Uniunea Europeană pentru care instituția internațională a elaborat această analiză despre cum poate să îşi atingă obiectivele de climă cu orizont de timp 2030, respectiv 2050. Documentul atrage atenția asupra vulnerabilității țării noastre, în special la inundații și la secetă.
„România a cunoscut o variabilitate interanuală semnificativă a disponibilităţii resurselor de apă în ultimii treizeci de ani, multe regiuni fiind expuse la risc semnificativ de inundaţii, în timp ce altele se confruntă cu deficitul de apă. (…) Pierderile medii anuale cauzate de inundaţii ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro”, arată autorii raportului.
Totodată, România are o problemă majoră legată de deficitul de apă. În 2022, s-a confruntat cu una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodată, care a perturbat rezervele de apă din 220 de localităţi, a redus producţia de energie cu o treime (din energie hidraulică), a expus la riscuri alte surse de energie (nucleară), a redus producţia agricolă cu cel puţin un sfert, a crescut incendiile de pădure de şapte ori şi a cauzat restricţii de navigaţie pe Dunăre.
„Cu această tendinţă care se estimează că va continua, presiunea asupra resurselor de apă va continua să crească, crescând competiţia pentru apă între agricultură, utilizatorii urbani şi producţia de energie”, se spune în raport.
Instituţia mai semnalează că inegalităţile existente în ceea ce priveşte accesul la apă riscă să fie exacerbate de schimbările climatice. „Consolidarea rezilienţei la nivelul populaţiei rurale va necesita diversificarea surselor de apă, reducerea pierderilor de apă, accelerarea eliminării decalajului în alimentarea cu apă şi canalizare, adoptarea unor standarde de eficienţă energetică în domeniul apei”, menționează experţii.
Raportul BM precizează și că agricultura este vulnerabilă la şocurile induse de climă, iar pierderile cauzate de schimbările climatice vor crește, în special în agricultura neirigată, adâncind şi mai mult decalajul dintre producătorii mari şi mici. De aceea, investiţiile în irigaţii şi adoptarea de practici agricole de conservare sunt esenţiale. În prezent, schemele de irigaţii gravitaţionale (aproximativ 250.000 ha) sunt utilizate într-un procent mai mic de 15%, aceasta fiind principala problemă în lupta cu seceta, semnalează raportul. (C. Z.)
