Salariul minim: Discuții între Guvern, patronate și sindicate

Săptămâna trecută, la Palatul Victoria, a avut loc o reuniune a Consiliului Naţional Tripartit în care Guvernul și patronatele s-au pronunțat pentru menţinerea salariului minim la nivelul actual. Reprezentanții mediului de afaceri au arătat că şapte din zece firme nu-şi permit mărirea salariului minim în 2026. S-a agreat, în schimb, mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei. Sindicatele au acuzat organizațiile patronale de opacitate, iar Guvernul de complicitate cu mediul de afaceri.

Poziţia antreprenorilor este de menţinere a salariului minim neschimbat, discuţiile pentru o potenţială mărire urmând să fie reluate în 2026 cu aplicabilitate din 2027, având în vedere că firmele au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă, a declarat preşedintele IMM România, Florin Jianu, după ședința Consiliului Naţional Tripartit.

„Legat de salariul minim, poziţia IMM România a fost cea exprimată din sondajul pe care noi l-am realizat pe aproape 2.500 de antreprenori şi care au spus că șapte din zece IMM-uri nu-şi permit mărirea salariului minim pe economie în 2026”, a explicat Jianu, potrivit Agerpres. Un alt punct pe ordinea de zi s-a referit la tiche­tele de masă. „Am fost de acord, şi partea patronală, şi partea sindicală, cu mărirea valorii tichetelor de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026. De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajaţi, fiind o formă bună de susţinere şi a economiei şi a puterii de cumpărare a oamenilor, dar şi a ceea ce înseamnă taxele şi impozitele de la stat”, a menţionat Jianu. 

Confederaţia Patronală Concordia a apreciat, de asemenea, că menţinerea salariului minim la nivelul actual este „singura opţiune responsabilă”, în condițiile în care, „în ultimii 5 ani, salariul minim brut a crescut cu aproximativ 85%, una dintre cele mai accelerate evoluţii din UE”, generând „presiuni semnificative” asupra costurilor cu forţa de muncă. „Capacitatea reală a economiei nu permite noi creşteri ale salariului minim”, a declarat Călin Ile, vicepreşedinte Concordia, citat de Agerpres. 

La ședință, prim-ministrul Ilie Bolojan a reamintit celor prezenţi că o eventuală majorare a salariului minim „va antrena automat o creştere a mai multor salarii din sectorul public, pe care România nu şi-o permite anul viitor”. Consultările vor continua, iar Guvernul va lua o decizie până la sfârşitul lui noiembrie, fiind „foarte probabil ca salariul minim să rămână şi anul viitor la nivelul din acest an”. 

Pe de altă parte, reprezentanții Blocului Național Sindical susțin că „situația nu e chiar atât de rea pe cât au descris-o prim-ministrul și patronatele pentru a justifica înghețarea salariului minim” și reclamă faptul că România continuă să susțină o dezvoltare economică având ca unic element de competitivitate forța de muncă prost plătită. (C.Z.)