Semnal de alarmă privind consecințele declinului demografic

România ar putea înregistra, ­într-un orizont de timp mediu, o populaţie rezidentă sub pragul de 19 milioane şi mai îmbătrânită decât în prezent. Declinul demografic este un fenomen de fond care nu poate fi oprit într-o perioadă scurtă, dar, în schimb, poate fi dezvoltată capacitatea de anticipare a efectelor acestuia în plan economic şi social, consideră preşedintele Institutului Naţional de Statistică, ­Tudorel Andrei. 

Evoluţia populaţiei unei ţări pe termen mediu se înscrie pe o traiectorie relativ uniformă, depinzând într-o mare măsură de două fenomene naturale, naşteri şi decese, explică președintele Institutului Naţional de Statistică (INS). „Pentru a anticipa ce se va întâmpla în dinamica şi structura populaţiei României într-un orizont mediu de timp, fără a recurge la metode sofisticate de proiecţie demografică, avem în vedere, cel puţin, următoarele: numărul anual de născuţi vii, care oscilează în jurul a 150.000, cel al deceselor în jurul a 250.000 persoane; durata medie a vieţii, care a crescut la peste 77 ani (în 1990 a fost 69,6 ani); vârsta medie a mamei la prima naştere - peste 27,6 ani, în timp ce la începutul tranziţiei era 22 ani; în ultimii ani, populaţia rezidentă s-a menţinut peste 19 milioane datorită fluxurilor anuale pozitive ale migraţiei internaţionale”, arată Tudorel Andrei, potrivit Agerpres, în articolul „Ce devoalează trecutul despre viitorul economic al ţării?” publicat în buletinul lunar al instituţiei. El menţionează că aceşti parametri demografici vor conduce, pe termen mediu, la scăderea numărului de locuitori la mai puțin de 19 milioane şi la îmbătrânirea populației.

Conform preşedintelui INS, pentru a menţine dimensiunea actuală a populaţiei, indicele conjunctural al fertilităţii (numărul mediu de copii născuţi de o femeie în cursul vieţii sale fertile) ar trebui să fie egal cu 2,1 copii/femeie. „Ce se întâmplă dacă valorile anuale se îndepărtează mult de această valoare? Într-un orizont mediu de timp vom asista la schimbări structurale majore la nivelul populaţiei rezidente. Este ceea ce s-a întâmplat în România la finele anilor ’60, când valoarea indicatorului a fost 2,9 copii/femeie în datele din 1970. La mai mult de jumătate de secol se văd încă consecinţele”, se arată în analiză. 

Autorul arată că în ultimii trei ani, indicatorul fertilității s-a situat sub 1,5 copii/femeie, iar schimbările demografice ce decurg din scăderea natalității vor avea consecințe în educaţie, sănătate şi la nivelul pieţei forţei de muncă. „Dacă datele demografice, atât la nivel naţional, dar în egală măsură la nivel local, vor fi analizate cu multă atenţie, atunci vor fi anticipate efectele majore în plan economic şi social ce vor fi generate de schimbările majore din demografia României”, a concluzionat Tudorel Andrei. (C.Z.)