Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Strategie de eradicare a sărăciei în țările europene
Prima strategie antisărăcie a Comisiei Europene (CE), aflată în pregătire, se va concentra pe abordarea cauzelor primare ale excluziunii sociale şi va încerca să rupă ciclul sărăciei de la o generaţie la alta, a declarat, recent, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, vicepreşedinta executivă a CE Roxana Mînzatu, care răspunde de portofoliul pentru drepturi sociale, competenţe, locuri de muncă de calitate. Potrivit oficialului CE, peste 93 de milioane de oameni din Europa sunt în risc de sărăcie şi de excluziune socială, adică unul din cinci europeni, iar strategia are ca scop scoaterea a 15 milioane de europeni din sărăcie până în 2030 şi stabilirea unei modalităţi clare pentru eradicarea sărăciei până în 2050. Ultimele date Eurostat arată că, anul trecut, 17,4% din populaţia UE se considera în mod subiectiv săracă, o îmbunătăţire faţă de 19,1% în 2023. Cea mai ridicată rată a persoanelor care se consideră sărace se înregistra, în 2024, în Grecia (66,8%), Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) şi România (23,8%), cele mai reduse rate fiind în Ţările de Jos, Germania (ambele cu 7,3%) şi Luxemburg (8,5%). Sărăcia subiectivă este un concept dezvoltat pe baza variabilei „capacitatea de a face faţă cheltuielilor” din statisticile UE referitoare la venit şi la condiţiile de trai.





