Trecerea CAS și CASS la angajat, explicată de specialiști

Măsura plății celor două contribuții sociale CAS și CASS datorate de angajat, și nu de angajator, de la 1 ianuarie 2018, a fost confirmată de Ministerul Finanțelor zilele acestea. Specialiștii susțin că întrebarea la care salariaţii din privat trebuie să îşi răspundă de la anul este dacă angajatorii vor mări salariile brute cu 22%. În caz contrar, angajatul va pierde.

De anul viitor se vor plăti doar două contribuții sociale, CAS și CASS, ambele datorate de salariați, dar plătite efectiv de angajatori, potrivit programului de guvernare confirmat zilele acestea de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) printr-un comunicat, în care se precizează că cele două contribuții vor fi datorate doar de salariați, însă vor fi plătite efectiv de angajatori. „Sumele reprezentând CAS și CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu, vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare. Măsurile nu vor implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”, potrivit comunicatului MFP.

În același document se men­țio­nează că nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. Tot de la 1 ianuarie 2018, se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Specialiștii afirmă că întrebarea la care salariaţii din privat trebuie să îşi răspundă în 2018 este dacă angajatorii vor mări salariile brute cu 22% și ce urmări va avea noua măsură. Pentru companii efectele vor fi benefice, a explicat Daniela Oprescu, tax director la KPMG, la ZF Live. În opinia acesteia, mutarea contribuţiilor pentru sănătate şi pensii în sarcina angajatului trebuie analizată simultan cu scăderea impo­zi­tului pe venit şi creşterea sala­riu­lui brut, cele trei măsuri reducând chel­tu­ielile com­paniilor, fără a afecta, teoretic, ni­ve­lul sala­riului net al angajatului.

Totuși, există încă semne de întrebare legate de modalitatea în care Guvernul va aplica aceste măsuri, în spe­cial obligativitatea companiilor de a majora salariile brute, susțin majoritatea spe­ci­a­liștilor. Dacă în cazul companiilor de stat ma­jorarea salariilor brute sau menţinerea sala­riu­lui net la un nivel constant de la 1 ia­nuarie 2018 poate fi impusă prin legislaţie, lu­crurile nu sunt la fel de clare pentru me­diul privat. Propunerea Guvernului nu precizează cum se va impune majorarea sala­ri­ilor brute la com­pa­niile private, remarcă Daniela Oprescu.

„Mutarea aduce o simplificare a siste­mu­lui, reduce numărul de contribuţii, nivelul con­tribuţiilor, e mai simplu pentru companii. Dacă mă­sura se implementează simultan cu creşte­rea salariului brut cu 22,75% şi scăderea impo­zitului pe venit la 10%, nu va pierde nimeni, sa­lariul net nu scade şi angajatorii rămân doar cu costul salariului brut”, afirmă directorul KPMG. La un salariu net de 2.100 lei, de exemplu, brutul este 3.000 lei, iar adunând contribuţiile totale ale angajatorului, cheltuiala totală a acestuia urcă la circa 3.700 de lei. Pentru a da un salariu net de 2.100 lei, angajatorul plăteşte acum un plus de 75% din net.

Așadar, salariul net nu scade, iar costul angajatorului va fi tot pe acolo. Practic, de la anul costul angajatorului devine salariul brut. În cazul în care angajatorul nu modifică salariul brut, angajatul va pierde, explică Oprescu. În program nu se menţionează cum se va face această creştere, dar se spu­ne că este pentru toţi angajatorii, nu doar pen­tru cei de la stat.

Potrivit programului de guvernare, de la 1 ianuarie 2018 ar urma să se plătească doar con­tri­buțiile la sănătate și pensii (CAS și CASS), fiind eliminate contribuțiile pentru concedii medicale, accidente de muncă și boli profesionale, contribuția la șomaj și cea la creanțe salariale. Spe­ci­aliștii subliniază și că nu se explică în program ce vor face sa­la­riații care au nevoie de ajutor de șomaj, de concedii medicale sau de recuperarea salariilor de la angajatorii intrați în insolvență.