Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Vizită a comisarului pentru agricultură la București
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a efectuat miercuri și joi o vizită oficială în România, în contextul negocierilor privind noua Politică Agricolă Comună - PAC şi Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. România este printre țările care nu sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene privind viitoarea PAC, susținând menţinerea caracterului separat al PAC faţă de Politicile de Coeziune și un buget adecvat pentru agricultură, cel puţin la nivelul actualei perioade de programare.
Programul vizitei comisarului european a cuprins o întrevedere cu prim-ministrul Ilie Bolojan, în care șeful Guvernului a arătat că „există deficite importante în anumite sectoare, precum producţia de carne de porc, dar şi în capacitatea de procesare, ceea ce face ca România să exporte materie primă şi să importe produse finite”.
La rândul său, comisarul Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse pentru protejarea fermierilor europeni şi pentru sprijinirea dezvoltării zonelor rurale, cu un accent pus „pe susţinerea fermelor mici şi de familie, stimularea tinerilor fermieri, precum şi sprijinirea exploataţiilor mari, inclusiv prin investiţii în tehnologii moderne, cum ar fi sistemele de irigaţii”.
Referitor la viitoarea Politică Agricolă Comună, premierul a afirmat că este esenţial ca noua PAC să rămână echilibrată şi să beneficieze de un buget adecvat, iar regulile de accesare a finanţărilor să fie realiste şi adaptate fiecărui stat. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune şi cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, a transmis premierul.
Potrivit unui mesaj postat de ministrul agriculturii, Florin Barbu, România nu va accepta propunerea Comisiei privind viitoarea PAC dacă aceasta nu răspunde nevoilor reale ale agricultorilor. Oficialul a avut discuții, marți, cu reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, în cadrul cărora fermierii au arătat că își doresc: menţinerea separării PAC faţă de Politicile de Coeziune; un nivel de cofinanţare al intervenţiilor la valoarea actuală; păstrarea bugetului alocat României cel puţin la nivelul actual de 21,47 miliarde euro; respingerea plafonării şi degresivităţii plăţilor directe, care ar afecta exploataţiile medii şi mari; continuarea investiţiilor în irigaţii şi procesare; buget separat pentru sectorul viti-vinicol, a scris Barbu, pe pagina sa de Facebook.
România are interese clare legate de agricultură, are argumente, de aceea nu trebuie să cedeze în negocierea europeană cu privire la Politică Agricolă Comună, a declarat ieri și ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, la conferinţa Agri4Future: Horizon 2035, la care a participat și comisarul Hansen. Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, publicat de Comisia Europeană la 16 iulie, urmează să se desfăşoare pe parcursul a aproximativ doi ani. (C.Z.)





