Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Documente de la Vatican accesibile publicului
Eni.ch anunţă că documente din perioada 1865 - 2007, emise de Curia romană şi de papi, sunt disponibile online pe site-ul Vatican.va. Cei 142 de ani de istorie încep cu Papa Pius al IX-lea, cel care a condus Biserica Catolică timp de 32 de ani în secolul al XIX-lea, şi se încheie în perioada actualului suveran pontif, Benedict al XVI-lea. Toate documentele emise de cancelaria Vaticanului sunt cunoscute ca "Acta Sanctae Sedis" (Documentele Sfântului Scaun).
Publicarea actelor se făcea, în mod normal, în fiecare lună şi era legată doar de documentele oficiale, audienţele papale, numiri şi decizii, fără nici un comentariu. Actele arată că în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea (1963-1978) au existat mai multe acuze ce priveau tăcerea lui Pius al XII-lea din timpul Holocaustului celui de-al Doilea Război Mondial. Criticile se refereau la faptul că Pius al XII-lea nu a protestat niciodată deschis şi fără echivoc împotriva Holocaustului şi unii istorici îl acuză de acceptarea acţiunilor Germaniei naziste condus de dictatorul Adolf Hitler. Vaticanul a replicat întotdeauna spunând că, deşi nu a condamnat ferm Holocaustul, Pius al XII-lea a încurajat puternic crearea unei reţele de credincioşi romano-catolici, în parohii, familii şi mănăstiri, care să ajute mii de evrei să scape de moarte. Tot din documentele apărute acum reiese că Papa Paul al VI-lea a însărcinat un grup de patru istorici iezuiţi, condus de pr. Pierre Blet, cu editarea Actelor Sfântului Scaun din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Din 1965 până în 1981, grupul a publicat 12 volume. Ele conţin nu numai documente oficiale, ci şi scrisori ale Secretariatului de Stat, ale nunţiilor papali şi scrisori private ale episcopilor către papi. În ansamblu, studiile demonstrează că Sfântul Scaun a sprijinit foarte mult comunitatea evreiască în perioada marii deflagraţii de la mijlocul secolului al XX-lea. L'Osservatore Romano, oficiosul Vaticanului, îl citează pe pr. Blet, care spune că "în cele 12 volume nu am ascuns nimic". Totuşi, atunci când Papa Benedict al XVI-lea a vizitat Marea Sinagogă din Roma, în 2009, liderii evrei i-au solicitat să deschidă toate arhivele privitoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea, dintre 1939 şi 1958, şi să se investigheze politicile privitoare la evrei. Până astăzi, arhivele au fost deschise doar parţial.
