La un an de la conflictul ruso-georgian, tensiunea persistă în Caucaz

La un an distanţă de războiul ruso-georgian, autorităţile din aceste ţări îşi reînnoiesc jurămintele de „iubire“ prin ameninţări şi acuze reciproce, punând sub semnul întrebării respectarea armistiţiului în viitorul apropiat. În timp ce Dmitri Medvedev şi-a reafirmat sprijinul faţă de provincia separatistă prorusă Osetia de Sud, criticând, totodată, intenţia Georgiei de a se reînarma cu ajutorul Statelor Unite ale Americii „şi nu numai“, Mihail Saakaşvili, preşedintele georgian, „deschide larg porţile NATO şi UE“. Presa internaţională prezintă, pe larg, atmosfera tensionată de la graniţa georgiano-osetă, „unde soldaţii şi localnicii par că sunt pe picior de război“, dar şi reacţii ale părţilor implicate în conflict: Rusia, Georgia şi Comunitatea internaţională. Principalele titluri ale presei europene sunt prezentate pe site-ul http://www.presseurop.eu/ro.

Tensiunea la faţa locului „este foarte puternică, chiar dacă are ceva suprarealist“, spune „Il Sole 24 Ore“, cotidian italian de referinţă în materie economică, pentru care „nimic nou nu vine să zbuciume situaţia anormală care s-a cristalizat cu un an în urmă, după cinci zile de ciocniri: Abhazia şi Osetia de Sud se află în mâinile Moscovei, cu toate că (aproape) toată lumea consideră că fac în continuare parte din Georgia; 3700 de soldaţi ruşi supraveghează frontierele, observatorii Misiunii UE de Monitorizare în Georgia (MSUE - în franceză; European Monitoring Mission in Georgia, EUMM - în engleză) asigură respectarea armistiţiului şi preşedintele georgian Mikheil Saakashvili este încă în şa, dar serios slăbit după război, criza economică şi protestele opoziţiei“.

„UE bate pasul pe loc“

Războiul, de altfel, a „restabilit Rusia în rolul ei de actor de prim plan pe scena internaţională“, observă redactorul-şef al revistei „Russia in Global Affairs“, Fiodor Lukianov, într-un interviu pentru cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza“. Mai mult decât atât, a adăugat el, „războiul a oprit procesul de extindere al NATO, arătând că riscul ca unul dintre statele sale membre să fie implicat într-un conflict armat este real“.

Directorul centrului Rusia-NEI al Institutului de Relaţii Internaţionale (IFRI), Thomas Gomart, observă că, „de la sfârşitul războiului, Rusia, lovită şi de criza economică, şi-a pierdut din influenţă“. Cu toate acestea, Gomart sancţionează „atitudinea europenilor“, care „s-a schimbat cel mai puţin, deşi ei sunt direct interesaţi de conflict“. „Uniunea nu are nici o doctrină de reacţie“, susţine directorul IFRI.

„În timp ce eforturile diplomatice în curs de aproape un an, sub patronajul Uniunii, bat pasul pe loc“, observă Gomart, „Moscova şi Tbilisi fac în aceste zile întrecere pentru a reafirma în faţa lumii motivele care l-au împins pe preşedintele Saakashvili să recâştige controlul Osetiei de Sud, efort zădărnicit de Kremlin“, remarcă „Il Sole 24 Ore“.

Împărţirea vinei

Publicaţia spaniolă „El Pais“ explică că cele două părţi încearcă, fiecare, să convingă Misiunea independentă internaţională de anchetă asupra conflictului din Georgia, sub egida UE, condusă de diplomata elveţiană Heidi Tagliavini, de buna lor dreptate.

Misiunea trebuie să dea raportul ei cu privire la originile şi desfăşurarea conflictului la sfârşitul lui septembrie, dar „Tagesspiegel“ consideră că a stabilit deja că, fără îndoială, Georgia a contribuit la declanşarea războiului. Totuşi, observă cotidianul berlinez, UE ar trebui să recunoască faptul că ţara nu a încălcat legea internaţională. „Georgia este încă departe de a fi o democraţie după definiţia occidentală“, conchide „Tagesspiegel“, dar experţii sunt de acord că „numai întorcându-se spre Europa ar avea o şansă de a se democratiza“.

Între timp, remarcă „Il Sole 24 Ore“, ambele părţi se poartă „ca şi cum ar vrea să recreeze un scenariu care ar putea, ca acum un an, să ducă în mod inevitabil la război: acuzând pe 4 august georgienii de a fi tras cu mortierele asupra Tshkinvali, capitala Osetiei de Sud, ruşii au ridicat nivelul de alertă şi au început exerciţii militare preventive“.

Se va relua sau nu războiul?

În ciuda unui nivel ridicat de tensiune, observatorii sunt împărţiţi în ce priveşte reluarea iminentă a ostilităţilor. În cotidianul parizian „Le Figaro“, Alexander Golts, expert rus al problemelor geo-strategice, a declarat că „Rusia nu are nici un motiv să intre într-un conflict“, pentru că şi-a atins deja scopul, acela de a arăta Occidentului ambiţiile sale hegemonice în Caucaz. Pavel Felgenhauer, un alt expert militar rus, susţine, din contră, că „Rusia pregăteşte terenul pentru un nou război împotriva Georgiei“, al cărui obiectiv de data asta va fi de-a dreptul „răsturnarea regimului“ lui Mikhail Saakashvili.

„Libération“, cotidian francez de centru-stânga, susţine, prin intermediul reporterului trimis la faţa locului, că „la frontieră georgienii sunt resemnaţi şi pe picior de război. Soldaţii şi sătenii se pregătesc pentru un ipotetic război cu Rusia“. Într-un alt comentariu, acelaşi ziar e de părere că „Tblisii a căzut victimă reîntoarcerii în forţă a Rusiei. După ani de zile în care a făcut mulţi paşi înapoi, trăiţi ca tot atâtea umilinţe, Rusia a revenit în forţă pe scena internaţională cu ocazia intervenţiei din Georgia de anul trecut. Europenii rămân însă mai departe divizaţi în privinţa atitudinii pe care s-o ia în faţa Moscovei. Marja de manevră a celor 27 e cu atât mai mică cu cât depind de gazele ruseşti. În plus, alegerea lui Barack Obama le-a complicat şi mai mult treaba, liderul democrat american dorind să «valorizeze» relaţiile cu Moscova, având nevoie de sprijinul Rusiei în dosare fierbinţi, cum ar fi Iranul sau Afganistanul“, conchide „Libération“.

„Tensiunile rămân mari între Rusia şi Georgia“, explică, încă de pe prima sa pagină, „La Tribune“, publicaţie economică din Franţa, care crede că „Moscova întreţine instabilitatea din regiune pentru a sabota proiectul occidental de coridor energetic, ce ar urma să ocolească Rusia“.

În Elveţia, „Le Temps“ îşi consacră editorialul „impasului ruso-georgian“. „La un an după declanşarea ostilităţilor, tot se mai discută cine a tras primul“, notează aceeaşi publicaţie. Comentatorul elveţian e de părere că ruşii s-au pus într-o situaţie fără ieşire, fiind obligaţi să susţină financiar cele două regiuni separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, în timp ce Georgia nu a ieşit nici ea bine din război, întrucât ţara şi-a pierdut sprijinul necondiţionat al Washingtonului.

Şase zile de război în 2008

Georgia a declanşat, în noaptea de 7 spre 8 august 2008, o ofensivă pentru a prelua controlul asupra provinciei sale separatiste Osetia de Sud. Rusia, ale cărei trupe aşa-zis „de menţinere a păcii“ se găseau în zona de conflict, a ripostat cu un asalt militar de amploare, dincolo de limitele regiunii separatiste.

Uniunea Europeană, a cărei preşedinţie era asigurată în acea vreme de către Franţa, a intervenit pentru încetarea ostilităţilor şi salvarea Georgiei ca stat. La 12 august, în urma semnării unui acord ruso-georgian de încetare a focului, mediat de UE, au încetat ostilităţile.

La 26 august 2008, Rusia a recunoscut independenţa provinciilor georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, dar, în afară de Nicaragua, nici un alt stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite nu i-a urmat exemplul.

Ca urmare a acestui ultim afront grav al Federaţiei Ruse la adresa suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a Georgiei, statul caucazian a întrerupt imediat raporturile diplomatice cu Moscova şi a proclamat cele două republici din Caucazul de Sud „teritorii ocupate“.

Potrivit Moscovei, 67 de militari ruşi şi 162 de civili sud-osetini au fost ucişi în august anul trecut. Pierderile georgiene, potrivit Tbilisi, s-au cifrat la 224 de civili morţi, 161 de militari şi 11 poliţişti ucişi.

În plan umanitar, aproximativ 30.000 de persoane, majoritatea de etnie georgiană, rămân, şi astăzi, refugiaţi, relevă Organizaţia neguvernamentală „Amnesty International“.

Un an de la conflictul din Caucaz

Agenţia de presă AFP relatează discursurile liderilor de la Moscova şi Tbilisi, care au marcat, astfel, împlinirea unui an de la conflictul sângeros din Caucaz. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a estimat că liderii georgieni vor fi „aspru pedepsiţi“ pentru conflictul de anul trecut cu Rusia. „Sunt sigur că, la momentul potrivit, o pedeapsă justă şi severă va fi aplicată persoanelor care au dat ordinele criminale de atacare a Osetiei de Sud“, a indicat şeful statului rus, care a estimat că nu se poate exclude reeditarea unui asemenea conflict, ţinând cont de atitudinea Georgiei din ultimele săptămâni. „Sunt convins că se ştie foarte bine cine a înarmat, şi continuă să o facă, regimul de la Tbilisi“, a indicat Medvedev, în timpul unei ceremonii de decorare a militarilor de la o bază de la frontiera de sud a Rusiei cu Georgia, cu ocazia împlinirii unui an de la războiul ruso-georgian, de la 7-12 august 2008.

Porţile NATO şi ale UE sunt „mai deschise ca niciodată“ pentru Georgia, potrivit discursului pe care preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, l-a rostit vineri, cu prilejul împlinirii unui an de la declanşarea războiului cu Rusia, informează AFP.