Seminar ortodox rus în Franţa

Jean Mercier ne informează, într-un articol semnat în ediţia din 17 noiembrie 2009 a săptămânalului „La Vie“, că pentru prima dată în istoria sa Biserica Ortodoxă Rusă întemeiază un Seminar Teologic în Europa Occidentală. Locul ales pentru acest lucru a fost Franţa. Ierarhii Bisericii Ortodoxe au inaugurat cu mare fast, sâmbătă, 14 noiembrie, seminarul rus de la Epinay-sous-Sénart.

Acest eveniment demonstrează strategia de afirmare a Patriarhatului Moscovei în Europa şi dorinţa acestuia de a onora dialogul cu Biserica Catolică.

Din articolul semnat de domnul Marcier aflăm că pentru Patriarhatul de la Moscova acest seminar va permite formarea de viitori preoţi ruşi, profitând de bogăţia culturală şi intelectuală din Paris. Într-adevăr, cei 12 seminarişti, veniţi din Rusia, Letonia, Ucraina, Moldova, România, Columbia, vor urma anumite cursuri în capitală, la Institutul Catolic, la Şcoala practică de Înalte Studii şi la Institutul Ortodox „Saint Serge“.

Alegerea Franţei - ţara europeană cel mai puternic marcată de laicizare - demonstrează voinţa de deschidere, în contextul în care Patriarhatului Rusiei i se reproşează adesea un anume conservatorism. Seminarul intenţionează, de asemenea, să răspândească spre exterior învăţătura ortodoxă rusă, propunând cursuri şi unui auditoriu liber şi non-ortodox.

„Episcopii din Europa se conectează la internet“

Este titlul articolului semnat de Constance de Bour în săptămânalul francez „La Vie“. Din acest articol aflăm că în perioada 12-15 noiembrie, delegaţii Conferinţelor Episcopale din Europa au discutat despre cultura internetului şi i-au primit la discuţii pe reprezentanţii Facebook, Youtube şi Wikipedia.

Afacerea Williamson, excomunicarea fetei şi a medicilor care au practicat avortul la Recife şi multe alte cazuri asemănătoare au determinat Vaticanul să conştientizeze deodată faptul că Biserica nu mai poate face abstracţie de cultura internetului şi de mizele acestuia, precum şi de rolul său de accelerator de opinii.

De asemenea, în perioada 12-15 noiembrie, Roma a găzduit Adunarea plenară a Comisiei Episcopilor din Europa pentru Media, un organ însărcinat cu evoluţia media şi comunicarea eclezială şi cu acţiunea celor 33 de conferinţe episcopale europene în acest domeniu, prezidat de Michel di Falco Leandri, Episcop de Gap şi Embrun.

Care sunt implicaţiile internetului pentru misiunea Bisericii de astazi? Care este această nouă cultură vehiculată de internet? Cum poate transmite Biserica mesajul creştinătăţii în această cultură a interactivităţii? Acestea au fost subiecte dezbătute în cadrul acestor discuţii. Pentru a aborda aceste probleme în cunoştinţă de cauză, episcopii s-au întâlnit cu reprezentanţii reţelei de socializare, şi anume ai motorului de căutare Youtube, ai enciclopediei sociale Wikipedia.

Creştinii se mobilizează în faţa crizei

Céline Hoyeau et Anna Latron subliniază în ediţia din 19 noiembrie 2009 a cotidianului „La Croix“ următoarele: creştinii caută şi ei răspunsuri la criză şi se mobilizează în cadrul asociaţiilor, cercurilor de reflecţie, apelând şi la noi forme de solidaritate.

Articolul arată că în acest sens al solidarităţii, la Lyon, preoţii oferă echivalentul unui salariu pe o lună unor asociaţii caritative pentru a ajuta victimele crizei. La Villemur-sur-Tarn (Haute-Garonne), părintele P. Philippe Bachet, care ajută de mai mult de un an salariaţii uzinei Molex şi care a creat la sfârşitul lui august un „nucleu puternic de creştini angajaţi“, a creat şi un comitet de sprijin pentru cei 283 de salariaţi care au primit scrisoare de concediere pe 1 octombrie. Două iniţiative „vizibile şi foarte mediatizate“ dar care, regretă părintele Philippe, rămân rare pe teren.

Din articolul menţionat mai sus reiese că, în realitate, solidaritatea lor s-a pus în practică mai ales în structurile caritative deja existente, mobilizate mai mult ca niciodată în acest an. „Constatăm că persoanele primite aici au o încredere relativă în dispozitivele sociale şi că se afundă într-o formă de disperare“, observă Pierre Levené, secretar general al „Ajutorului Catolic“.

Se arată, de asemenea, că un salt etic a fost provocat de criză, iar creştinii au „mare nevoie să înţeleagă criza“. Conform asociaţiei catolice, a-jutoarele oferite au crescut cu 15% şi, pentru prima dată din iunie, numărul persoanelor care până atunci nu mai bătuseră niciodată la uşa asociaţiei „Ajutor Catolic“ a progresat cu 24%, mai ales prin zonele rurale.

Oamenii îşi doresc să se „retragă atunci când este vorba de teama mediatică“, susţine Jean Francois Schaaff, preşedintele Mediatecii „Saint Paul“. O parohie din Verdun a venit anul acesta cu un ciclu de conferinţe intitulat: „Timp de criză - atâtea provocări?“. Preotul şi sociologul Guy Lescanne a insistat, în timpul discursului său, pe necesitatea unei bune formări: „doar astfel creştinii vor fi credibili şi vor putea să-şi facă auzit mesajul care vizează restabilirea încrederii“.

Funeraliile patriarhului Serbiei

Funeraliile patriarhului Pavel I, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe, decedat la 15 noiembrie, la vârsta de 95 de ani, celebrate de întregul episcopat sârb în data de 19 noiembrie, în Catedrala „Sfântul Sava“, sub conducerea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, în prezenţa ansamblului episcopal sârb, a preşedintelui sârb, Boris Tadic, a unor membri ai Guvernului, delegaţiilor unor Biserici Ortodoxe teritoriale şi a unei mulţimi alcătuită din numeroşi credincioşi, au fost consemnate şi de către „Serviciul Ortodox de Presă“. Bisericile Ortodoxe teritoriale au fost practic aproape toate reprezentate. Pe lângă Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, alţi trei întâistătători s-au deplasat personal la acest eveniment: Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopul Anastasie de Tirana al Bisericii din Albania şi Mitropolitul Hristofor de Praga, al Bisericii Ţărilor Cehe şi al Slovaciei.

Patriarhii Alexandriei, Ierusalimului, Moscovei şi Georgiei au trimis delegaţii, la fel ca şi Bisericile din Cipru şi din Grecia.

Patriarhul Bartolomeu I a ţinut un cuvând de rămas bun, în care a subliniat faptul că patriarhul Pavel I este „demnul succesor al Sfântului Sava, primul arhiepiscop al Bisericii Sârbe, în secolul al XIII-lea, ştiind să facă faţă circumstanţetor dureroase ale timpului său“. Şi preşedintele Tadic şi-a exprimat regretul, afirmând: „Cred că împărtăşesc opinia tuturor cetăţenilor sârbi când îmi exprim recunoştinţa faţă de patriarhul Pavle, pentru tot ceea ce a făcut, pentru ceea ce vedem astăzi“.

Traducerea şi adaptarea de Georgiana BÂRA