Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Psihologie De la joc la autocunoaștere și educație emoțională

De la joc la autocunoaștere și educație emoțională

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 21 August 2025

Vacanța de vară nu înseamnă doar timp liber și relaxare, ci și o ocazie unică pentru părinți și copii de a descoperi, înțelege și gestiona mai bine lumea emoțiilor. De la frustrare și furie până la entuziasm, bucurie și curiozitate, fiecare stare trăită poate deveni un prilej de dialog, învățare și conectare autentică în familie. Cristina Elena Neguț, Ambasador al Ecologiei Relaționale, ne-a spus că în această perioadă părinții au șansa să-și sprijine copiii în recunoașterea și exprimarea emoțiilor, transformând experiențele aparent banale în exerciții valoroase de autocunoaștere și dezvoltare emoțională.

Vacanța de vară oferă timp din belșug părinților și copiilor pentru analiza unor emoții negative des întâlnite, precum furia, frustrarea, plictiseala, dar și pozitive, cum ar fi entuziasmul, bucuria și curiozitatea. Frustrarea apare atunci când aștep­tările, adesea neexprimate, nu sunt îndeplinite. Pentru copii, identificarea, exprimarea și ges­tionarea corectă a acestei stări sunt o adevărată provocare.

Frustrarea și furia, lecții de autocunoaștere

Din experiența bogată acumulată în lucrul cu copiii și adolescenții, Cristina Elena Neguț explică: „Frustrarea e bine să fie gestionată din partea mea, ca părinte, prin exprimare și verbalizare. De aceea începem prin identificarea așteptărilor întrebându-i pe copii: «Care vrei să fie cea mai mare realizare a ta azi? Gândeș­te-te doar la una!», «Ce așteptări ai de la ziua de azi, de la prieteni sau de la părinți?». Astfel copiii învață să exprime, să gândească anticipativ și pe urmă să observe că au realizări frumoase peste zi sau că nu au. Dar nu e o problemă, pentru că în vacanță nu există carnete de note în care să fie trecute aceste reușite. Important este să întrebăm «Cum te simți?», indiferent de situație. Și să deschidem ușa către observarea și exprimarea stărilor în care se află la un moment dat. E util ca la rândul său părintele să-i împărtășească stările, realizările sau neîmplinirile și să-i explice faptul că atunci când așteptarea adultului nu s-a împlinit starea pe care o simte este ceea ce specialiștii au numit frustrare. Pornind din acest punct explorăm împreună cum e bine să fie abordată această emoție și ce anume ar fi putut să facă diferit pentru a nu simți frustrare. Purtăm un dialog cu copiii noștri, fără presiune, pentru a-i iniția în identificarea emoțiilor pe care le trăiesc. Dacă frustrarea vine din așteptări neîmplinite, furia apare din acumularea unei energii pe care copilul nu știe să o exprime. De obicei băieții vor să alerge, să sară, să meargă cu bicicleta și cu trotineta pentru a-și descărca energia. Pentru că într-un apartament de bloc nu poate face toate acestea, li se cere să se liniștească, fără a le oferi o alternativă de a-și consuma energia. În vacanță e util să inițiem un dialog cu copiii noștri despre furie, să înțeleagă că aceasta există, că e firesc ca în anumite momente să o simțim și dacă învață să o cunoască și să o ges­tioneze corect, copilul poate deveni stăpânul ei”.

Deși nu are o formă fizică vizibilă, furia este resimțită și în corp, de aceea este important ca aceasta să fie identificată corect și eliberată prin mișcare și activități fizice bine gândite, mai ales la băieți. Putem pune copiilor următoarele întrebări: „Cum simți furia în corpul tău? Dacă ar fi să o desenezi, cum ar arăta?”, „Dacă ar avea o formă, ce formă ar avea?”, „Dacă ar fi o jucărie, ce jucărie ar fi?”. Micuții au o disponibilitate deosebită de a folosi ima­ginația și a găsi reprezentări pentru emoțiile lor, de aceea e bine ca adulții să învețe să-i conducă în lumea imaginației, astfel încât să fie în beneficiul lor. Odată ce iau o formă, emoțiile respective nu-l mai stăpânesc pe copil, ci, cu sprijin, el poate prelua controlul asupra lor. Un exercițiu util este să-i invităm pe copii să scrie o poveste în care furia, frustrarea sau o altă emoție să devină personaj.

De asemenea, în această perioadă putem explora o emoție din diverse puncte de vedere, arătându-le copiilor că fiecare persoană simte și reacționează diferit la o anumită emoție. Regula generală după care ne ghidăm în timpul anului școlar rămâne valabilă și în vacanță: nu facem rău altuia, nu ne facem rău nouă înșine și nu deteriorăm mediul.

De la plictiseală la entuziasm și curiozitate

O stare predominantă care apare în vacanță este plictiseala, care pare că îi copleșește pe copiii rămași fără un program riguros. Pentru a-i ajuta să o depășească, părinții pot sugera diverse activități, iar atunci când copilul alege una, aceasta poate fi folosită pentru a-l antrena să depășească această stare.

„Un exemplu de activitate pe care adesea o folosesc este călătoria de descoperire, cum ar fi «treasure hunt», în care adulții gândesc pentru copii o călătorie cu obiective precise. Ei pot da repere copiilor să caute, de exemplu: «ceva verde», «ceva verde cu dungi» sau «ceva frumos» etc. Acest joc este un bun prilej de dialog între părinți și copii. Dacă dorim să introducem un anume calcul pe care micuții să-l facă, îi provocăm să organizeze o călătorie cu un anume buget dat în care toate detaliile voiajului să se încadreze. O altă variantă este călătoria cu un anumit traseu pe care ei trebuie să-l puncteze cu obiective turistice, locuri de cazare sau în care să caute anumite indicii, să descifreze niște ghicitori pentru a merge mai departe etc. Un alt exercițiu care a dat roade frumoase în dezvoltarea relației dintre părinți și copiii lor mai mari este schimbarea rolurilor pe durata unei zile, în care introducem responsabilități firești din viața cotidiană. Îi putem spune copilului: «Azi mâncăm ceea ce gătești tu. Acesta este bugetul. Eu te ajut la organizare, dar restul îl faci tu». Tot în rolul de părinte poate deveni responsabil timp de o zi pentru curățenia în casă sau să aibă grijă de animale. Întâlnirile active dintre părinți și copii din vacanță pot fi un prilej de învățare de lucruri noi folosind jocul, curiozitatea și relaționarea prin activități ludice, astfel dezvoltându-se conectarea dintre părinți și copii atât de importantă pentru viața de familie”, a completat Cristina Elena Neguț.

Antidotul plictiselii este entuziasmul, pe care un copil îl dobândește atunci când se cunoaște bine pe sine și știe ce-i face plăcere. De aceea în orarul unui micuț e necesar să fie introduse zilnic și activități care îi fac plăcere. Alte emoții pe care e bine să le cultivăm în această perioadă sunt bucuria lucrurilor simple și tihnite și mai ales bucuria timpului petrecut alături de cei dragi. În plus, atunci când lucrurile nu ies așa cum ne-am propus, în vacanță avem mai mult timp pentru a ne opri, a analiza și a înțelege împreună cu copiii ce putem învăța din anumite greșeli și ce anume trebuie să facem diferit pentru a reuși. Gândite în mod strategic, activitățile pe care părinții le propun copiilor îi vor ajuta să învețe multe lucruri noi și utile pentru a se descurca în viață.

„Curiozitatea este o altă stare pe care e potrivit să o valorificăm acum și îi putem provoca pe copii să fie curioși și să descopere diverse locuri mai puțin cunoscute din casă, grădină sau natură. Aranjarea cărților în bibliotecă, după teme, dimensiuni sau conținut, vechi sau noi, poate fi un prilej de curiozitate. Adultul poate folosi întrebări deschise precum: «Ție cum ți se pare acest lucru?», «Ce părere ai?», «Ce perspec­tivă ar fi mai potrivită?», «De la tine cum se vede acest aspect?». Astfel se naște curiozitatea în copil, căci nu-l ajutăm în mod real atunci când îi oferim sfaturi, răspunsuri și lucruri de-a gata. Pentru copii, tatăl simbolizează încrederea în relația cu lumea, deschizând această legătură și definind-o. În schimb, mama îi învață pe copii cum să susțină spațiul din jurul lor liniștit, blând și armonios, arătându-le cum să-l ordoneze ca să se simtă bine în acest spațiu, împreună cu ceilalți. Tot mama îi învață cum să întrețină relații blânde și frumoase cu lumea din jur. De aceea e bine ca în vacanță părinții să aibă mai mult în vedere consolidarea relației cu copiii lor”, a adăugat Cristina Elena Neguț.

Vacanța de vară nu este doar o perioadă de relaxare și joacă, ci și un teren fertil pentru exersarea competențelor emoționale ale copiilor. Prin dialog deschis, jocuri creative și activități atent alese, părinții îi pot ajuta pe cei mici să își înțeleagă emoțiile, să le exprime și să le transforme în resurse de creștere personală. Fie că vorbim despre frustrare, furie, plictiseală sau despre bucurie, entuziasm și curiozitate, fiecare trăire poate deveni o lecție valoroasă. Iar cea mai mare realizare a vacanței rămâne conectarea autentică dintre părinte și copil, un dar care se prelungește mult dincolo de zilele de vară.

Citeşte mai multe despre:   copil  -   vacanta