Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Accidentul vascular cerebral, în topul cauzelor de deces
Statistic, în România se înregistrează anual o medie de 300 de cazuri de accident vascular cerebral la 100.000 de locuitori, cu mult peste media europeană, de 200 de cazuri. De asemenea, în plus, în ţara noastră, accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate, după cancer şi bolile cardiovasculare.
Potrivit dr. Dragoş Nedelescu, medic specialist recuperare medicină fizică şi balneologie în cadrul Spitalului Militar Central „Carol Davila”, accidentul vascular cerebral (AVC) este o boală care determină costuri semnificative la nivel uman şi material, atât pentru pacient şi familia lui, cât şi pentru societate, situându-se, în prezent, printre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial.
„Dintre pacienţii care au suferit un AVC, 15-30% rămân cu cel puţin o dizabilitate permanentă. Este foarte important ca reabilitarea după un accident vascular cerebral să se producă precoce. Conceptul actual impune ca reabilitarea să înceapă în ziua în care s-a produs accidentul vascular”, a explicat pentru Agerpres dr. Dragoș Nedelescu.
Printre cele mai frecvente complicații ale AVC se numără leziunile cutanate, apariţia contracturilor, constipaţia şi pneumonia de stază.
În plus, în România AVC este a treia cauză de mortalitate, după cancer şi bolile cardiovasculare, iar previziunile medicilor nu sunt deloc îmbucurătoare. Aceștia estimează că în viitor impactul bolilor cerebrovasculare va crește constant, ca urmare a schimbărilor structurii demografice.
În acest context, specialiștii recomandă reabilitarea precoce post-AVC și necesitatea formării, de fiecare dată, a unei echipe multidisciplinare. „Aproape toţi pacienţii cu AVC vor avea nevoie de asistenţa unei echipe specializate alcătuită din medici de recuperare, asistente, terapeuţi (kinetoterapeuţi, fizioterapeuţi, maseuri), asistenţi sociali, logopezi şi psihologi”, a subliniat medicul.
Conform studiului „Stroke Unit Trialists Collaboration“, recuperarea neurologică practicată de o echipă multidisciplinară specializată a demonstrat ameliorarea supravieţuirii şi a prognosticului funcţional pentru pacienţii trataţi într-un serviciu special dedicat AVC-ului şi existenţa de beneficii funcţionale pe termen lung.
„S-a demonstrat că recuperarea continuă în primul an după AVC reduce riscul de deteriorare funcţională şi îmbunătăţeşte activităţile vieţii curente. Pe termen lung, recuperarea a inclus ergoterapia, fizioterapia şi supravegherea medicală multidisciplinară”, a mai precizat dr. Dragoș Nedelescu.
Accidentul vascular cerebral este o afecțiune care apare în momentul în care un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sanguin. Consecința imediată este că partea corpului controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcționa adecvat.
Principalele simptome care pot apărea în cazul producerii unui accident vascular sunt: amorțeala sau slăbiciunea bruscă a feței, brațului sau piciorului, confuzie bruscă, dificultăți de vorbire sau înțelegere, tulburări de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau coordonării, dureri severe, bruște de cap fără vreo cauză cunoscută.
Atunci când apar simptomele unui AVC, medicii recomandă apelarea la un serviciu medical de urgență, exact ca în cazurile de infarct miocardic.