Ambrozia, calvarul persoanelor alergice

Calitatea vieţii a jumătate de milion de români este afectată timp de aproape trei luni din cauza alergiei la ambrozie. Persoanele care prezintă simptomatologie specifică (rinoree, mâncărime la nivelul nasului, gâtului şi ochilor, tuse, leziuni cutanate) trebuie să meargă la medicul specialist pentru diagnosticare corectă şi tratament individualizat. O serie de măsuri ameliorează simptomele, între care expunerea limitată la polen, folosirea purificatoarelor de aer şi aparatelor de aer condiţionat cu filtru, închiderea ferestrelor pe timp de zi. 

De la jumătatea lunii iulie şi până spre sfârşitul lunii septembrie, aproximativ jumătate de milion de români se confruntă cu alergia la ambrozie, arată datele Ministerului Sănătăţii (MS) din 2020. Ambrozia, cunoscută în popor şi ca „iarba de paragină” sau „floarea pustei”, este răspândită în ţara noastră (mai puţin în zonele montane): în grădini, pe marginea cursurilor de apă, lacurilor, a sistemelor de irigaţii şi bazinelor piscicole, pe marginea drumurilor şi a căilor ferate, pe şantierele de construcţii sau pe terenurile lăsate în paragină.

Florile acestei buruieni sunt purtătoare de polen, o singură plantă ajunsă la maturitate poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen şi până la 30.000 de seminţe care îşi păstrează calităţile germinative până la 40 de ani, se menţionează într-un ghid întocmit de MS, cu sprijinul specialiştilor din Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, ţinând cont de modul de înmulţire şi de răspândire, ambrozia este considerată o plantă invadatoare, care, dacă nu este stârpită, poate produce pagube importante în agricultură.

Simptome

Efectele negative se resimt însă şi asupra organismului uman în cazul persoanelor care locuiesc în zonele unde este semnalată prezenţa ambroziei şi care, în timp, pot dezvolta alergii cu consecinţe grave.

„Polenul acestei plante, care este purtat de vânt, ajunge cu ușurință în căile respiratorii și provoacă polinoze, adică rinită alergică, conjunctivită alergică, chiar și astm sau leziuni urticariene de contact”, ne-a declarat dr. Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie, coordonator al Departamentului de Cercetare în Medicină şi Spiritualitate „Providenţa“ şi manager de dezvoltare al Spitalului „Providenţa” din Iaşi, al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Simptomele alergiei la ambrozie se manifestă acut după sezonul de polenizare al gramineelor, cu precădere în lunile august-septembrie, însă dacă este un an secetos chiar şi în luna octombrie putem resimţi un disconfort accentuat. „Simptomele acestei alergii se pot confunda ușor cu cele ale alergiei la alte polenuri: strănut repetat, congestie nazală (nas înfundat), rinoree (secreție nazală apoasă), tuse, durere de cap, ochi iritați, care lăcrimează mult, prurit local sau senzație de mâncărime în gât, la nivelul nasului sau ochilor. Rinita alergică sezonieră cauzată de ambrozie apare atât la persoane adulte, cât și la copii mici, de 4-5 ani, şi, foarte rar, chiar şi sub 1 an”, a subliniat dr. Dimitriu.

În ghidul MS se menţionează faptul că unele persoane pot dezvolta din cauza ambroziei chiar şi cea mai severă formă de reacţie alergică - şocul anafilactic, „cu debut brusc, neaşteptat, tablou clinic deseori dramatic care poate duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil”. În ceea ce priveşte simptomele cutanate, acestea includ leziuni de urticarie, respectiv papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală și extremitățile.

Tratament

Abordarea terapeutică în cazul alergiei la ambrozie este complexă şi, cel mai important, individualizată. Medicii recomandă ca în primă fază, chiar dacă o persoană manifestă simptome specifice alergiei, să nu recurgă la automedicaţie, ci să se prezinte la medicul de familie şi/sau medicul alergolog pentru diagnosticare corectă şi indicarea unui tratament potrivit. „Pacientul care prezintă una sau mai multe din simp­tomele amintite trebuie să se prezinte la medicul de familie, iar acesta îi va recomanda o consultație la medicul alergolog, care va pune diagnosticul în urma anamnezei și a examenului clinic al pacientului. Diagnosticul este confirmat (sau infirmat) şi în urma unor teste: test cutanat - se aplică un alergen diluat pe supra­fața pielii, iar după 15 minute se observă dacă există o reacție (infla­mație locală sau mâncărime); test serologic - analize specifice de sânge. Cum medicul alergolog este cel care pune diagnosticul, tot el va prescrie și tratamentul. Acesta poate consta în antihistaminice și alte medicamente care combat alergiile, însă, atenţie, tratamentul este individualizat şi nu trebuie administrate medicamente fără consultarea medicului specialist”, a subliniat doamna doctor.

Tratamentul în cazul alergiei la ambrozie poate fi simptomatic, în faza acută de manifestare, dar şi preventiv, sub formă de imunoterapie, care se poate întinde şi pe o perioadă mai lungă, în funcţie de gravitate.

O ameliorare a simptomelor poate fi obţinută şi dacă recurgem la anumite măsuri de protecţie, cum ar fi evitarea expunerii la polen prin mutarea temporară în zonele montane, utilizarea purificatoarelor de aer şi a aparatelor de aer condiționat cu filtre, închiderea ferestrelor în timpul zilei sau diminuarea timpului petrecut în aer liber în perioada de vârf.

„Polenul se așază ușor pe haine, păr sau pe animăluțe și astfel este adus în interiorul locuinţei. Așadar, este benefic să ne schimbăm de haine imediat ce intrăm în casă, să facem duș înainte de culcare, să ne spălăm pe mâini cât mai des, dar și după ce ne-am jucat cu animalele de companie”, a mai spus dr. Nicoleta Dimitriu.

Amenzi pentru proprietarii terenurilor necurăţate

Polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari şi de aceea este important ca atât proprietarii de terenuri, cât şi primăriile să identifice câmpurile invadate de ambrozie şi să stârpească buruienile prin smulgere sau cosire repetată în cazul suprafeţelor izolate sau prin erbicidare şi efectuarea de arături adânci şi discuiri în cazul unor suprafeţe întinse. Potrivit Legii nr. 62/2018, fiecare Primărie are de­semnată o persoană care verifică terenurile şi întocmeşte o listă, până la data de 20 mai a fiecărui an, cu cele infestate cu ambrozie. În cazul în care se identifică terenuri invadate de această buruiană, se procedează la înştiinţarea proprietarilor terenurilor şi, după caz, a administratorilor drumurilor publice, cursurilor de apă sau bazine piscicole cu privire la obligativitatea de a „combate, distruge și igieniza terenurile infestate”.

Proprietarii care nu curăţă terenurile de ambrozie pe parcursul lunii iunie, în perioada 1-15 iulie sunt notificaţi cu „Avertisment”, iar după această dată sunt amendaţi contravenţional cu sume de la 1.000 de lei la 5.000 de lei (pentru persoanele fizice), respectiv de la 10.000 de lei la 20.000 de lei (pentru persoanele juridice).