Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Apneea în somn, simptome şi tratament

Apneea în somn, simptome şi tratament

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Cristina Mihaela Ghiciuc - 04 Feb, 2011

Unele persoane încep să se simtă, la un moment dat, extrem de obosite şi somnolente în timpul zilei, iar capacitatea de concentrare şi performanţa diurnă scad drastic. Cauza acestor manifestări poate fi apneea în somn, dacă persoana afirmă că doarme suficiente ore.

Apneea în somn este o afecţiune caracterizată prin întreruperea temporară a respiraţiei, în mod repetat, în timpul somnului, pentru intervale de peste 10 secunde. Numărul episoadelor apneice clasifică gravitatea apneei, variind de la 5 la peste 30 pe ora de somn. Ca urmare, concentraţia de oxigen din sânge scade şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială ("microtrezire"), însoţită de un sforăit puternic şi un inspir brusc, ceea ce are drept consecinţă o superficializare a somnului, un somn neodihnitor. Acest somn superficial duce la refacerea insuficientă a organismului în timpul nopţii, respectiv la somnolenţă şi oboseală în timpul zilei. La pacienţii care suferă de apnee în somn capacitatea de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic. Pe termen lung, desaturările repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn, netratată, duce la complicaţii, cum ar fi hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace, accident vascular cerebral.

Apneea obstructivă în somn este cea mai comună formă de apnee manifestată în timpul somnului. Există şi alte tipuri de apnee în somn, mai rare, dar care pot cauza simptome similare. O persoană care prezintă simptomele descrise mai sus trebuie să se adreseze unui laborator de somnologie. Într-o primă etapă, parametrii mai importanţi cum sunt sforăitul, saturaţia de oxigen, ritmul cardiac etc. pot fi înregistraţi chiar la domiciliul pacientului, folosind un aparat portabil. Dacă înregistrarea acestor parametri indică apnee de somn, pacientul va fi înregistrat polisomnografic în laborator, unde se pot monitoriza toţi parametrii asociaţi somnului, cum sunt: stadiile somnului (electroencefalograma, electrooculograma, electromiograma), microtrezirile, ritmul cardiac (electrocardiograma), respiraţia (fluxul, efortul toracic şi abdominal, sforăitul), poziţia corpului.

Cel mai obişnuit tratament prescris pentru forma severă de apnee obstructivă în somn este un aparat CPAP (Continuous Positive Airway Pressure - presiune pozitivă continuă în căile aeriene). Acest tip de aparat furnizează o presiune prin intermediul unei măşti pe care pacientul o poartă în timpul nopţii. Presiunea furnizată de aparat menţine căile respiratorii deschise, eliminând astfel apneea în somn şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii. De cele mai multe ori, efectele benefice apar rapid, imediat după începerea tratamentului prin această metodă.

În afară de terapia cu aparatul CPAP, se recomandă şi modificarea regimului de viaţă. La pacienţii cu obezitate, reducerea greutăţii corporale poate determina o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate. Există şi recomandări nespecifice care pot veni în ajutorul terapiei, cum ar fi măsuri de igienă a somnului, evitarea spre seară a consumului de alcool, tutun, precum şi a consumului de cafea. În cazuri extrem de rare, pacienţii cu apnee în somn pot avea nevoie de medicaţie sau chiar de intervenţii chirurgicale.

Apneea de somn trebuie privită ca o problemă de sănătate publică prin implicaţiile şi impactul pe care îl are atât pe plan personal, asupra vieţii de familie, cât şi asupra activităţilor profesionale (scade eficienţa la locul de muncă), crescând riscul producerii accidentelor de trafic din cauza somnolenţei excesive şi a tulburărilor de concentrare (atenţie mai ales la şoferii profesionişti).

dr. Cristina Mihaela Ghiciuc, medic specialist medicină de familie, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români), dr. Raluca Bercea, Spitalul Clinic de Pneumologie Iași