Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Câteva reguli de nutriţie corectă
Creşterea galopantă şi în ritm continuu a bolilor de nutriţie a devenit o caracteristică a ultimelor decenii. Printre cele mai întâlnite dereglări cauzate de un regim alimentar dezechilibrat se numără diabetul, obezitatea sau subnutriţia. Vă prezentăm astăzi câteva reguli esenţiale de alimentaţie pentru a preveni apariţia unor astfel de probleme. Ne răspunde doamna Elena Armenescu, medic specialist în boli de nutriţie.
Care sunt principalele boli de nutriţie cu care se confruntă omul contemporan?
În primul rând, sigur este diabetul. Pe locul al doilea aş pune obezitatea, care este des întâlnită şi la noi în ţară, pe primul loc în lume sigur se află SUA. De mult s-a stabilit că alimentaţia cu carne de păsări care provin din crescătorii, unde s-au folosit hormoni de creştere, hormoni ce acţionează în corpul celui care consumă, provoacă omului o îngrăşare rapidă. Apoi putem menţiona şi asaltul reclamelor de la televizor. În momentul în care televiziunile, comerciale în special, prezintă produse care mai de care mai gustoase, mai arătoase, sunt stimulate glandele salivare şi apetitul, iar telespectatorul se duce direct spre frigider.
Bolile de nutriţie sunt generate de cele mai multe ori de o alimentaţie dezechilibrată, deficitară în nutrienţi şi puternic industrializată. Bineînţeles că şi stresul este semnificativ responsabil, factorul genetic este un risc, în cazul diabetului, de exemplu, dar cred ca alimentaţia este principala cauză. Cum să reuşim să mâncăm sănătos în zilele noastre?
În primul rând trebuie să nu ignorăm cântarul, şi nu din considerente estetice, căci având grijă de sănătate, o să arătăm şi bine, o să avem greutatea normală sau cât mai aproape de normal, o să avem o piele frumoasă fără, ştiu eu, bolile care decurg dintr-o alimentaţie dezechilibrată, până la cele de stres, cum ar fi psoriazisul.
Alimentaţia trebuie să fie echilibrată în toate anotimpurile, adică să conţină glucide, lipide şi proteine.
Prin glucide sau hidraţi de carbon înţelegem în general dulciurile, dar aceşti hidraţi de carbon se află în cantitate mare în pâine, în toate pastele făinoase, în toate derivatele bobului de grâu sau de orez, în cereale. Sigur că ele trebuie să furnizeze cam 50%, pentru că se ard foarte repede şi avem nevoie de arderea glucidelor în timpul activităţii noastre zilnice, dar se spune că glucidele ard la focul lipidelor. Lipidele sunt grăsimile, adică, în primul rând uleiurile vegetale pe care noi le recomandăm în diete normale, şi mai puţin sau deloc grăsimile de origine animală, cum ar fi grăsimea de porc. Apoi sunt proteinele care au o importanţă fundamentală şi nu trebuie să lipsească sub nici o formă din alimentaţie, iar aceste proteine sunt fie de natură animală, furnizate de carne de pasăre, chiar şi de porc, dar foarte slabă, de miel, de berbec, animale care în general sunt consumate la noi în ţară şi, subliniez în mod deosebit, de peşte, peştele intrând atât în dietele persoanelor mai în vârstă care se feresc să aibă de pildă colesterolul crescut, cât şi în dietele care se folosesc în scăderea în greutate. Mai sunt proteinele tot de origine animală, cum ar fi cele furnizate de albuşul de ou sau lapte, deci care provin de la animale, dar fără să fie sacrificate. Şi sunt proteinele de origine vegetală, cum ar fi cele provenite din mazăre, ciuperci, fasole, linte, care se pot foarte bine folosi şi în post.
Cum combinăm cele trei mari categorii: proteinele, glucidele, lipidele? Sunt atâtea categorisiri şi asocieri…
Chiar în Biblie scrie, în Vechiul Testament, „să nu fierbi iedul în laptele mamei lui“ (Ieşire 23, 19; 34, 26), adică, eu, gândind medical, spun că nu trebuie să se întâlnească în stomac carnea iedului cu laptele mamei lui. Aşadar, atât laptele, cât şi carnea fiind furnizoare de proteină, nu trebuie să se întâlnească, pentru că probabil rezultă nişte substanţe toxice. Excesul de proteină, de pildă, conduce la constipaţie, iar aceasta împiedică eliminarea reziduurilor natural, iar staţionarea acestora o perioadă îndelungată în intestine conduce unele toxine în sânge. Un om intoxicat cu propriile deşeuri va prezenta pe plan clinic sindrom de oboseală cronică, tulburări de atenţie, tulburări de concentrare.
Putem combina carbohidraţii cu proteina?
Da, carbohidraţii se combină cu proteina, dar atenţie la excese! Deja prin tradiţie, se ştie cum se face o ciorbă, o supă, care sunt cantităţile de ingrediente.
Cartofii cu carnea?
Este de preferat să se combine cartofii cu legumele tocmai pentru a se evita excesul de hidraţi de carbon, dar şi din cauza formării acestor compuşi nedoriţi în organism. Până acum multă vreme nu s-a ştiut despre această combinaţie vastă, însă în general cartofii se mănâncă prăjiţi, iar prăjitul ne face foarte mult rău, în special ficatului, şi ficatul este chiar organul care răspunde de detoxifierea organismului. (Acest articol a fost realizat cu sprijinul Asociaţiei Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români - AMFOR)