Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Ce, cât și cum ar trebui să mănânce un copil

Ce, cât și cum ar trebui să mănânce un copil

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 09 Noiembrie 2023

Preferințele pentru o alimentație sănătoasă se formează din copilărie, pentru a preveni kilogramele în plus și obezitatea, cu toate problemele de sănătate pe care le implică. Pentru conştientizarea problematicii obezităţii infantile şi informarea părinţilor despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase care să prevină această afecţiune în rândul copiilor şi complicaţiile sale pentru viitorii adulţi, Ministerul Sănătăţii, cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al direcţiilor de sănătate publică, desfăşoară pe parcursul lunii noiembrie campania „Ce, cât şi cum mănâncă un copil isteţ”. 

Prin această campanie sunt promovate principiile unei alimentaţii sănătoase la vârsta şcolară și se adresează copiilor din ciclul de învățământ primar, părinţilor şi cadrelor didactice. În România, obezitatea este cel de al patrulea factor de risc pentru anii de viaţă pierduţi prin dizabilitate, după hipertensiunea arterială, consumul de tutun şi factorii de risc alimentar (consum de sare, acizi graşi, băuturi îndulcite, carne roşie şi procesată), precizează un comunicat dat publicității de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit specialiştilor INSP, o alimentaţie bogată în legume şi fructe, consum de cereale integrale, înlocuirea prăjiturilor cu fructe, consumul de apă şi nu de alte băuturi îndulcite, limitarea consumului de sare la cel mult jumătate de linguriţă pe zi, încurajarea copilului să facă mişcare cel puţin 60 de minute în fiecare zi sunt măsuri de intervenţie aflate la îndemâna părinţilor pentru a preveni problemele de supraponderalitate şi obezitate. 

Un copil ar trebui să mănânce zilnic 5 porții de legume și fructe: un ardei, un morcov, o roșie, un măr, iar o porție este echivalentă cu mărimea pumnului copilului, recomandă experții inițiatori ai campaniei. Alimentația copilului ar trebui să includă zilnic 2-3 linguri de fibre alimentare naturale (de exemplu, cereale integrale, mazăre, linte, nuci, năut). Apa este cea mai bună băutură pentru copii, nu sucurile îndulcite sau carbogazoase. Prăjiturile ar trebui înlocuite cu fructe, miere, semințe și nuci, mai recomandă specialiștii.
În ceea ce privește sarea, părinții trebuie să știe că pentru un copil se recomandă cel mult o linguriță de sare zilnic. Nu în ultimul rând, copiii trebuie încurajați să facă cât mai multă mișcare.

Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. În România, datele la nivel național aferente anului 2020 arată că supraponderalitatea în rândul copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani a fost de 17,5% la copiii din mediul urban, de 15,9% la cei din semi-urban şi de 15,7% la cei din rural.

Statisticile la nivel național privind obezitatea în rândul copiilor români sunt, de asemenea, îngrijorătoare: 14,5% dintre copiii din mediul urban, 14,1% dintre copiii din mediul semi-urban și 13,3% din mediul rural sunt obezi, iar vârsta la care apare obezitatea este din ce în ce mai mică.

Greutatea în exces și obezitatea sunt asociate cu probleme de sănătate grave, printre care bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, astmul, boala ficatului gras non-alcoolic, boli ale sistemului muscular și ale sistemului osos, toate cu implicații pe termen lung pentru calitatea vieții. (I. N.)

Citeşte mai multe despre:   copil  -   Ministerul Sanatatii  -   obezitate