Ciocolata şi cafeaua: alimente sau droguri?

Ciocolata şi cafeaua, două produse cu largă răspândire în rândul consumatorilor în zilele noastre, conţin doze mai mari sau mai mici de cofeină. De aceea, recomandarea medicilor este aceea ca aceste produse să fie consumate în limite normale, abuzul putând duce la dependenţe sau, în cazul cafelei, chiar la halucinaţii şI convulsii.

După cum se ştie, ciocolata este un produs alimentar obţinut dintr-un amestec de cacao, unt de cacao, zahăr şi uneori arome şi lapte. Originar de pe continentul american, arborele de cacao (Theobroma cacao) a ajuns în atenţia europenilor după 1519, când conchistadorul Hernando Cortez a fost servit de către Montezuma, conducătorul aztecilor, cu o băutură preparată din seminţe de cacao numită „chocolatl“. Băutura era destul de amară pentru gustul spaniolilor, încât aceştia i-au adăugat trestie de zahăr, vanilie şi scorţişoară. În curând, acest preparat exotic a cucerit aristrocraţia spaniolă, reţeta preparării sale fiind păstrată secretă timp de un secol. Ulterior, băutura s-a răspândit în regatul Franţei şi în Imperiul Britanic. Abia în secolul al XIX-lea, mai precis în 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar 2 ani mai târziu un suedez a adăugat la reţeta originală şi lapte. Deşi are o concentraţie mică de cafeină, efectul psihostimulant al acestei băuturi se datorează prezenţei unei substanţe înrudite, numită teobromină.

Teobromina acţionează şi asupra inimii, mărindu-i forţa de contracţie. Ciocolata mai conţine şi feniletilamină, o substanţă capabilă să determine o stare pasională şi să explice efectul pozitiv în combaterea deprimării nervoase. De fapt, feniletilamina este considerată substanţa care creşte în momentul când o persoană se îndrăgosteşte, iar din această cauză ciocolata a fost considerată multă vreme un afrodisiac.

Pe lângă acestea, efectul antidepresiv se datorează şi salsolinolului, care are efecte de stimulare a unor substanţe din creier, având unele propietăţi asemănătoare morfinei. Cercetări din deceniul trecut au mai pus în evidenţă prezenţa în ciocolată a anandamidei, substanţă asemănătoare, ca efecte, cu principiile active prezente în cannabis.

În felul acesta, ne explicăm mai bine stimularea simţurilor şi euforia indusă de consumul exagerat de ciocolată. Nu este de mirare, deci, că se înregistrează la unele persoane o dependenţă asemănătoare celei observate la utilizatorii de cannabis. Dependenţa de ciocolată pare să atragă mai ales femeile.

Se poate vorbi chiar de ciocolatomanie, la persoanele care consumă zilnic între 100-500 grame de ciocolată şi chiar mai mult. De obicei, acest tip de consumatori sunt indivizi cu grad de activitate fizică şi psihică ridicat, cum se observă la sportivi, dansatori sau la unii intelectuali, care se culcă târziu, citesc mult, fumează, dar care nu au nici insomnii, nici anxietate, nici agitaţie psihomotorie şi nici măcar creşterea în greutate. Dacă, însă, se întrerupe brusc administrarea de ciocolată, se declanşează imediat o reacţie anxioasă.

Din cele relatate se pare că sunt suficiente date conform cărora ciocolatomania este de fapt o toxicomanie moderată. Considerată, iniţial o băutură magică, un cadou al zeilor către oameni, ciocolata are un loc binemeritat în paleta dulciurilor preferate şi merită reamintit modul în care, prin anii â70, exaltatul pictor Salvador Dali striga pe ecranele televizoarelor „sunt nebun după ciocolată!“.

Cafeaua nu trebuie consumată abuziv

Considerată, cândva, un tabiet al vârstnicilor, cafeaua a devenit o prezenţă constantă a civilizaţiei noastre ultratehnicizate. Constatăm astăzi nu numai extinderea considerabilă a acestei băuturi aromate pe scara tuturor anilor, cât mai ales deplasarea centrului de greutate spre vârstele tinere. Acest fapt se verifică uşor dacă aruncăm o privire în barurile şi cofetăriile zilelor noastre, care sunt ticsite de tineri şi adolescenţi, care au în faţă ceaşca de cafea şi, de multe ori, din nefericire, şi o ţigară între degete.

Încercând o explicaţie a acestui fenomen, sociologi, medici, biologi şi psihologi oferă ipoteze nu întotdeauna consensuale. Se vorbeşte de metamorfoze mai rapide biologice, conform cărora tinerii generaţiei actuale se dezvoltă din punct de vedere somatic mai rapid decât cei din generaţiile anterioare. Maturizarea sexuală a coborât şi ea din punct de vedere cronologic cu câţiva ani. Toate aceste modificări de ordin somatic se însoţesc şi de o maturizare de gândire şi comportament, concomitent cu relaxarea moravurilor.

Psihologii văd în impactul tinerilor cu cafeaua o modalitate reacţională, un apel sau o rezolvare generată de suprasolicitarea în contextul modern al vieţii sociale, prin excelenţă supracompetitiv. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că pentru mulţi, ceşcuţa de cafea este din anumite puncte de vedere băutura fermecată, elixirul miraculous, care oferă puteri magice.

În lipsa unei statistici din România, vă pot informa că în SUA se consumă, anual, în medie, 3 kg de cafea pe cap de locuitor. Dacă ţinem, însă, seama de faptul că din totalul general al populaţiei circa 1/3 nu consumă cafea din diverse motive (vârstă, starea sănătăţii, proastă toleranţă) restului de locuitori îi revine un consum de 100 g de cafea zilnic (!).

Provenită în special din fructele arborelui de cafea (dar şi din ceai şi nucile de cola), cafeaua a fost adusă în Europa pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Ulterior, s-a mai adăugat şi fructul plantei Teobroma cacao, care conţine un procent deloc neglijabil de cafeină şi din care, în 1875, s-a realizat în Elveţia prima ciocolată în formă solidificată. Drumul spre abuz în acest domeniu a fost facilitat şi de invazia pieţei cu extracte solubile de cafea.

În funcţie de modul de preparare şi de calităţile soiurilor de cafea există numeroase tipuri (reţete) ale acestei băuturi. Astfel, o linguriţă rasă de cafea din varietatea arabica cuprinde 60 mg de cofeină, în timp ce în cazul întrebuinţării varietăţii robusta cuprinde 150 mg.

Stimulează atenţia şi concentrarea

Efectele cafelei ţin, în primul rând, de excitarea sistemului nervos central, în special a scoarţei cerebrale şi constau în diminuarea oboselii, a somnolenţei, potenţarea atenţiei şi a concentrării. În schimb, dozele mari de cofeină pot determina stări de anxietate, fugă de idei, agitaţie, stări confuzionale, dureri de cap, palpitaţii, nelinişte şi tremurături ale extremităţilor. Când se depăşeşte doza de 2 g de cofeină, pot apărea halucinaţii şi chiar convulsii. Din cauza faptului că determină accelerarea bătăilor inimii şi mărirea consumului de oxigen, cafeaua este contraindicată în cazul bolnavilor cu insuficienţă coronariană şi hipertensiune arterială.

În concluzie, cafeaua este o băutură excelentă, de incontestabilă valoare pentru condiţia umană, cu menţiunea că nu trebuie utilizată abuziv.