Consumul cărnii de porc şi trichineloza

Trichineloza este o boală comună omului şi animalelor (zoonoză), care apare ca urmare a consumului de carne infestată cu parazitul Trichinella spiralis. Rezervorul de infestaţie este reprezentat în special de porcine, precum şi de alte mamifere: porc mistreţ, urs, lup, vulpe, rozătoare.

În România, trichineloza a fost semnalată aproape pe toată suprafaţa ţării, mai ales sub formă de focare cu caracter familial, generate de consumul de carne de porc din gospodăriile individuale. Focarele apar în tot cursul anului, dar perioada de maximă frecvenţă este sezonul de iarnă, ca urmare a tradiţiilor culinare din această perioadă. Transmiterea la om se face prin consumul de carne, în special de carne crudă (pastramă, afumături), care conţine larve vii, capabile să realizeze un ciclu biologic odată pătrunse în intestin.

Boala nu se transmite de la om la om. Animalele parazitate rămân contagioase timp îndelungat, ca şi carnea acestora, chiar dacă este păstrată la frigider sau congelată.

Gravitatea bolii depinde de numărul larvelor ingerate. S-a constatat că pacienţii care prezintă o formă severă de boală sunt parazitaţi cu 50-100 de larve pe gramul de muşchi, în timp ce aceia cu mai puţin de 10 larve pe gram nu prezintă manifestări clinice.

În forma de gravitate medie, boala debutează după o zi-două de la consumul de carne infestată cu larve de Trichinela spiralis, cu diaree abundentă, însoţită de vomă şi dureri abdominale, acestea constituind efectul pătrunderii acestora în mucoasa intestinală.

Urmează o perioadă în care larvele diseminează în organism, determinând creşterea temperaturii, progresiv, ajungând până la 40-41 grade Celsius. De asemenea, apar edeme periorbitale (în jurul ochilor), conjunctivite şi hemoragii conjunctivale, dureri musculare generalizate, mai puternice cu precădere în muşchii oculari. În această perioadă mai pot apărea erupţii urticariene, care pot dura câteva zile.

În faza de închistare a larvelor, febra scade, însă mialgiile (durerile musculare) şi manifestările alergice persistă mult timp.

Există şi forme grave de boală, atunci când larvele invadează plămânul, inima sau sistemul nervos central. Astfel pot apărea: polinevrite, meningita, encefalita, delirium, miocardita etc.

Diagnostic şi tratament

Diagnosticul trichinelozei se obţine prin anamneză (informaţiile privind recentul consum de carne neprelucrată sau insuficient prelucrată termic, pe care pacientul le furnizează medicului la internare) şi simptomele caracteristice bolii, fiind confirmat ulterior de examenele de laborator.

Medicamentele folosite în mod curent pentru tratarea trichinelozei nu dau rezultate satisfăcătoare, deoarece acestea nu pot acţiona în faza tisulară a parazitului, când larvele sunt deja închistate în fibrele musculare.

Un rol important în profilaxia bolii îl reprezintă legislaţia sanitar-veterinară, prin care este obligatorie verificarea trichineloscopică în abatoarele din ţara noastră.

Atenţie! Trichineloza este o boală cu declarare şi tratament obligatoriu.