Cum ne alimentăm corect toamna și iarna

Este indicat ca reţetele alimentare folosite în consumul zilnic să se axeze tot mai mult pe produse vegetale, ce sprijină menținerea sănătăţii. Organismul uman este cea mai perfecţionată uzină pusă în funcţiune de miliarde de celule - mici motoraşe care lucrează permanent, zi şi noapte. Pentru buna funcţionare a organismului este nevoie de anumiţi combustibili care să dea randamente maxime.

Alimentele consumate, alcătuite din glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale, enzime şi apă, asigură buna funcţionare a întregului organism, dau energia necesară mişcării, combat infecţiile, refac ţesuturile lezate şi încetinesc procesele de îmbătrânire. Pe cât posibil, alimentele trebuie să aibă la bază produse neprelucrate termic şi chimic.

Glucidele (simple sau complexe) sunt provenite din fructe, legume, sucuri naturale, lapte, fibre şi amidonul din cereale, mazăre şi fasole. Prin digestie, toate formele de glucide sunt transformate în glucoză, sursa principală de energie (1 mol. glucoză â 674 kcal), necesară pentru funcţionarea inimii, a creierului şi a forţei musculare de mişcare.

Proteinele provin din carnea animală, peşte, brânză, iaurt, ouă, lapte, diferite legume şi fructe (fasole, mazăre, orez, nuci, alune). Prin transformare în aminoacizi (esenţiali şi neesenţiali), se reface proteina umană, respectiv masa musculară. Cea mai sănătoasă sursă de proteine este soia, cu opt aminoacizi esenţiali, bogată în vitamina B6.

Lipidele, din grăsimile animale, lapte integral, smântână, brânză, au la bază acizii graşi, saturaţi şi nesaturaţi. Acizii graşi saturaţi sunt transformaţi de ficat în colesterol, inclusiv în LDL (colesterol rău cu densitate redusă). Acizii graşi nesaturaţi din uleiul de măsline, rapiţă, arahide, porumb, floarea-soarelui, soia şi din uleiurile de peşte (Omega-3 din somon, heringi, ton) scad colesterolul din sânge.

Uleiul de măsline are efecte bune în litiază biliară, rahitism, anemie, diabet, boli cardiovasculare, varice, cancere.

Legumele proaspete şi fruc­tele coapte, consumate în mod sistematic, asigură necesarul de vitamine, enzime, fibre alimentare şi săruri minerale (tomate, ardei gras, spanac, broccoli, cono­pidă, varză albă şi roşie, varză Bruxelles, pătrunjel, morcov, ţelină, sfeclă roşie, fasole verde, fasole boabe (nu din conserve), ceapă, usturoi, cimbru.

Pătrunjelul, bogat în clorofilă, vitamine, histidină şi aminoacizi, ar trebui să fie nelipsit de la masă, întrucât are efecte bune în steatoză hepatică, hepatită, intoxicaţii cu alcool şi tutun, litiază renală, gută, uremie, prostată, depresie, astenie, cancere, astm bronşic, tuberculoză.

Merele combat bolile digestive (steatoză, litiază, colite, indigestii, constipaţii), au rol în astenia fizică şi intelectuală, insomnii, oboseală, dureri de cap, boli cardiovasculare, (ateroscle­roză coronariană, hipertensiune arterială, infarct miocardic, trom­boze, varice) şi în scăderea colesterolului şi a glicemiei. Previn cancerele datorate antio­xidanţilor şi întârzie procesele de îmbătrânire.

Alimente recomandate

Pâine neagră şi intermediară - se consumă la toate mesele în cantităţi moderate; nu este indicat să se consume pâinea caldă, abia scoasă din cuptor, întrucât în procesul coacerii se formează unele toxine volatile care se vor evapora în aproximativ 24 de ore.

Cerealele integrale sunt bine-venite dimineaţa, la micul dejun, întrucât au un conţinut ridicat de fibre alimentare cu rol în reducerea riscului de diabet zaharat şi a colesterolului din sânge, curăţă intestinele, previn constipaţiile şi hemoroizii, scad riscul cancerului de colon. La femei, fibrele din tărâţe de cereale scad concentraţia hormonilor estrogeni şi au un rol protector împotriva cancerului de sân.

Fibrele - din cereale, făină integrală, orez brun, tărâţe, ovăz, psyllium, in, prune uscate, sfeclă roşie, coaja merelor, floricele nesărate de porumb.

Fructele uscate (prune, mere, nuci, arahide, alune de pădure), precum şi seminţele de floarea-soarelui sunt bogate în acizi graşi Omega-3, cu mare potenţial ener­getic şi conţinut echilibrat în fibre, glucide, proteine şi lipide.

Legumele şi fructele pot înlocui proteinele animale, fiind mai uşor asimilabile, cu un aport substanţial în vitamine, fibre alimentare, enzime, săruri mine­rale şi apă. Cele colorate în roşu, portocaliu şi galben au un con­ţinut ridicat de caroten, flavone şi antociani, cu acţiuni terapeutice contra bolilor cardiovasculare, digestive şi canceroase.

Se recomandă consumul de tomate, ardei gras, capia, gogo­şari, ceapă roşie, morcov, sfeclă roşie, varză roşie, precum şi unele fructe colorate (mere, prune, lămâi, portocale, struguri, mă­ceşe, afine negre, coacăze, zmeu­ră), mâncate atât în stare proas­pătă, cât şi în compoturi, sucuri, siropuri, limonade.

În fiecare zi se vor consuma supe şi ciorbe de crudităţi, care dau un ajutor important ficatului în dezintoxicarea sângelui, întărirea sistemului imunitar, combaterea obezităţii şi asigurarea mineralelor necesare.

Fasolea boabe constituie o sursă importantă de proteine şi fibre asimilabile, reduce tensiunea arterială şi colesterolul rău (LDL) precum şi riscul apariţiei bolilor de inimă. Prin pro­prietăţile antioxidante, fasolea contribuie la reducerea riscului de formare a cancerului de colon.

Laptele şi produsele lactate sunt alimente complete, asi­gurând un aport valoros de calciu asimilabil, proteine, glucide, vitamine şi săruri minerale. Iaurtul, bogat în vitaminele A, D, B şi în bacterii utile digestiei (Lactobacillus acidophilus), reglează tranzitul, combate candidozele.

Brânzeturile de capră, vacă şi bivoliţă, precum şi laptele smântânit, alături de drojdie, cu complexul vitaminic B, sunt ali­mente deosebit de valoroase în această perioadă.

Proteina necesară organismului va fi luată din peşte de apă dulce cu carne albă, carne de pasăre fiartă şi ouă fierte sau înăbuşite.

Antioxidanţii anticancerigeni: uleiul de măsline şi din seminţe de struguri şi in, fără colesterol; vitamine naturale (C, E, A,) carotenoizi, seleniu, zinc; fructe de afin, frunze de Ginkgo.

Se vor evita: carnea friptă pe cărbuni întrucât grăsimile picurate pe cărbunii încinşi la 850°C se transformă în hidrocarburi policiclice aromate –PAH, cu acţiuni cancerigene); fierberea alimentelor în vase de aluminiu care dau boli grave ale sistemului nervos central (Alzheimer), aciditate gastrică şi ulcere gastroduodenale; sarea în exces provoacă hipertensiune, insuficienţă renală şi alte boli de rinichi.