Cum ne pregătim organismul pentru trecerea spre primăvară

Astenia de primăvară se accentuează la persoanele care au trecut prin anumite evenimente negative în perioada anterioară, precum şi la persoanele cu o viaţă dezordonată, fără obiective concrete în activitatea zilnică şi fără respectarea unui anumit raport între orele de muncă şi de odihnă.

Pe lângă avitaminoze, în declanşarea asteniilor de primăvară mai intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infecţioase cronice, hepatobiliare, intoxicaţii ale sângelui, parazitoze, boli neurologice şi diverse afecţiuni canceroase. Ca factori externi agresivi, cu rol în declanşarea asteniei, pot fi menţionaţi: şocurile mari de temperatură la trecerea de la iarnă la primăvară, suprasolicitările nervoase la început de sezon, aerul viciat din locuinţe insuficient aerisite în timpul iernii, lumina redusă din case, poluarea din mediul de viaţă şi de activitate, precum şi eforturile fizice sau intelectuale la niveluri care depăşesc posibilităţile individuale de rezistenţă şi de acomodare.

Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia şi somnul agitat, superficial şi cu vise rele, din care persoana astenică se trezeşte dimineaţa foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala accentuată persistă în cursul zilei, fără să dispară prin repaosul obişnuit. Mulţi elevi, studenţi şi adulţi care muncesc resimt o stare generală de slăbiciune, moleşeală, reducerea capacităţii de concentrare, somnolenţă. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizări occipitale şi frontale, mai accentuate dimineaţa. Bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice cu senzaţie de frică (anxietate), apatie, slăbirea memoriei, reacţii de melancolie şi, uneori, tremurături ale membrelor şi capului. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizică, o sfârşeală a forţelor proprii şi reducerea aproape totală a capacităţii de muncă.

Astenia de primăvară se accentuează la persoanele care au trecut prin anumite evenimente negative în perioada anterioară, precum şi la persoanele cu o viaţă dezordonată, fără obiective concrete în activitatea zilnică şi fără respectarea unui anumit raport între orele de muncă şi de odihnă. Starea astenică se acutizează la cei care trăiesc într-o atmosferă încordată în familie sau la locul de muncă, cu certuri, reproşuri şi învinuiri, uneori gratuite. În această situaţie, bolnavul apelează, adesea, la un consum exagerat de tutun, alcool, cafea şi somnifere care agravează stările astenice.

În terapia naturistă efecte foarte bune dă un amestec din flori de tei, herba de sunătoare, cimbrişor, măghiran, sovârv, salvie şi talpa gâştei, din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde, între mese, şi unul la culcare, timp de trei săptămâni. Acţiuni recunoscute au şi infuziile din frunze de anghinare, mentă, roiniţă, busuioc, soc, mur, zmeur, coacăz negru şi decocturi din fructe de anason, fenicul, măceşe, păducel, coji uscate de mere, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei.

În paralel, se vor lua câte 30 picături, de două ori pe zi, din tinctură de valeriană, ienupăr şi păducel, în părţi egale, sirop de cătină şi bitter suedez.

În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, muşcată, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloană.

O atenţie deosebită trebuie acordată alimentaţiei, care să contracareze carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali.

Astfel, se va apela la efectele benefice ale salatelor de crudităţi (urzici, spanac, pătrunjel, varză, ceapă, usturoi), excelente vitaminizante şi mineralizante. Trebuie, de asemenea, să consumăm constant lactate (lapte, iaurt), sucuri de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridichi negre), grâu germinat, seminţe de dovleac, in şi susan, nuci, pâine integrală, ulei de soia, supe din fulgi de ovăz îndulcite cu miere de albine şi boabe de ienupăr amestecate cu propolis şi polen.

În fiecare dimineaţă se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi), mai ales grepfruturi, portocale, lămâi, struguri, afine, coacăze negre, fragi şi cătină albă. O reţetă combinată cu sucuri de legume şi fructe, valoroase pentru proprietăţile tonice şi răcoritoare constă din: doi-trei morcovi, o lămâie, o portocală, trei-patru mere, 10 g drojdie de bere şi o lingură miere de albine, care se consumă în tot cursul zilei. Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic, obţinut din amestecul de siropuri din afine, coacăze negre şi cătină albă, la care se adaugă tinctură de genţiană în 500 ml vin roşu.

Astenia de primăvară poate duce la depresie

În unele cazuri, astenia de primăvară se manifestă şi prin alte dereglări ale sistemului nervos cum ar fi: depresia psihică, anxietatea, insomnii cronice. Toate aceste manifestări vor fi tratate cu maximă atenţie de către membrii familiei fără a le considera boli incurabile, ci doar stări temporare de disconfort psihic şi fizic.

Depresia psihică a devenit o afecţiune tot mai frecventă, atât la bărbaţi, cât şi la femei, indiferent de vârstă. Se manifestă printr-o deprimare şi tristeţe exagerată, cu scăderea tonusului general şi pierderea orientării pentru activităţile viitoare. De cele mai multe ori apare ca o reacţie la o situaţie dramatică trăită în familie sau în societate (decesul unei persoane apropiate, divorţul, detenţia, conflicte dure sau evenimente în care nu se întrevăd şanse de rezolvare).

Tratamentul fitoterapeutic pleacă de la ideea că depresia este perfect vindecabilă şi că persoanele respective vor putea reveni la starea normală fără riscul reapariţiei afecţiunii.

Regimul alimentar se va axa pe cure de una-două săptămâni, cu legume şi fructe care au efecte tonice (morcov, ţelină, spanac, pătrunjel, caise, coacăze), apoi cele cu efecte sedative (varză, mere, cireşe) şi fructe cu efecte stimulatoare ale funcţiilor hepatice (vişine, pepene verde, struguri).

Este indicat ca două zile pe săptămână să se ţină un regim alimentar de cruţare. O preocupare permanentă va fi legată de îmbunătăţirea aportului de vitamine (C şi E), care menţin flexibilitatea vasculară şi o bună irigare a creierului, precum şi stimularea eliberării hormonilor antistres. Se preferă ca aceste două vitamine să aibă provenienţă naturală şi nu sintetică: vitamina C din urzică, suc de sfeclă roşie şi marmeladă de măceşe, iar vitamina E din germeni de grâu şi ulei de soia.

La persoanele aflate în depresie psihică, regimul de viaţă impune măsuri de revigorare a vitalităţii: exerciţii de respiraţie (de două ori pe zi timp de două-trei minute), plimbări în natură şi activităţi zilnice în aer curat (eventual la munte) şi cu preocupări bine precizate în gospodărie. Bolnavul va avea responsabilitatea unor lucrări pe măsură, pe care să le efectueze cu interes şi plăcere. Seara se vor face băi calde cu ace de conifere (de două ori pe săptămână), cu efecte reconfortante.

Toate aceste măsuri vor asigura fortifierea sistemului nervos central şi restabilirea încrederii că în scurt timp se va putea relua o viaţă normală în familie şi în societate.