Cum să ţinem sub control bronşitele cronice

Tratamentele fitoterapeutice asigură prevenirea bronşitei cronice şi evitarea complicaţiilor prin creşterea rezistenţei organismului, inclusiv anihilarea efectelor produse de factorii declanşatori.

Bronşitele sunt afecţiuni acute sau cronice, care constau din inflamarea persistentă a bronhiilor, cu tuse şi expectoraţii, provocate de o mare diversitate de factori, îndeosebi infecţii respiratorii cu virusuri, streptococi, stafilococi, ciuperci patogene.

Bronşita cronică se instalează, treptat, prin tuse convulsivă şi hiperexpectoraţie mucopurulentă, galben-verzuie, cu durată de cel puţin trei luni pe an, minimum doi ani consecutiv.

Tratamentele fitoterapeutice asigură prevenirea bolii şi evitarea complicaţiilor prin creşterea rezistenţei organismului, inclusiv anihilarea efectelor produse de factorii declanşatori.

Bune rezultate dau unele tincturi, siropuri şi sucuri. Tincturile în alcool 40⁰ cu talpa-gâştei, tuia, podbal, obligeană, rostopască şi roua-cerului (în părţi egale) : se folosesc câte 20-40 picături, de două-trei ori pe zi, între mese, timp de una-două luni pe trimestru.

Siropul din muguri de pin sau de brad se prepară din 100g muguri zdrobiţi care se macerează 12 ore în 100 ml alcool 70 grade; apoi se toarnă 500 ml apă clocotită, iar după 6 ore se strecoară şi se adaugă 650 g zahăr care se dizolvă la cald. După completare cu apă până la un litru se foloseşte de către bolnavii adulţi - câte trei linguri pe zi, între mese, iar la copii câte trei linguriţe pe zi.

În traheobronşitele acute sau cronice se utilizează siropul de isop (trei-cinci linguriţe pe zi), pătlagină sau balsam de Tolu, cu rol de stimulare a expectoraţiei, dezinfectant al căilor respiratorii şi antiseptic la nivelul musculaturii netede bronşice.

Sucul din frunze de pătlagină şi lucernă (câte 50 ml din fiecare) se obţine la storcător şi se amestecă cu o linguriţă miere de albine şi două linguriţe oţet de mere. Întreaga cantitate se consumă imediat după preparare, procedeul repetându-se de patru ori pe zi, la intervale de patru ore. După şase săptămâni se constată ameliorarea bronşitei.

Tratamentele externe constau din comprese, cataplasme, băi şi inhalaţii :

- compresele pe piept, timp de 20-60 minute, se pun cu un prosop muiat în apă fierbinte, hrean şi oţet de mere sau cu decoct din paie de ovăz, după care se acoperă pieptul cu o flanelă uscată.

- frecţie pe piept cu un amestec din ulei de ricin (două linguri) şi terebentină (o lingură), după care se acoperă cu o pătură călduroasă.

- inhalaţiile folosesc un amestec de plante medicinale (în părţi egale) : muşeţel, cimbru, cimbrişor, lavandă, mentă, rozmarin, ienupăr şi ramuri tinere de pin, cu adaos de sare. Din amestec se iau două linguri la un litru de apă fierbinte, într-un vas smălţuit cu gură mare. Aburii degajaţi prin fierbere se aspiră alternativ pe nas şi pe gură timp de 20-30 de minute, cu repetare de două ori pe zi, una obligatorie seara la culcare. În timpul inhalaţiei capul se acoperă cu un prosop de baie. Acest amestec de plante poate fi înlocuit cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, ienupăr, lavandă, mentă, eucalipt şi isop şi din amestecul de uleiuri se pun 4-6 ml în 100 ml de alcool de 90 de grade , din care se ia o linguriţă la un litru de apă fierbinte pentru inhalaţie, seara, înainte de culcare, timp de 8-10 zile consecutiv, având puternice efecte antiseptice şi antiinflamatoare

Apiterapia prezintă multe preparate antibronşitice :

- mierea de albine, luată în cantitate de 50 de g la 250 ml de lapte fiert, proaspăt, repetat de trei ori pe zi ; la copii doza zilnică se reduce la 50 g de miere ;

- 60 de g de propolis în alcool 30%, se iau câte 15-30 de picături de trei ori pe zi, înainte de mese, într-un păhărel cu lapte cald ;

- apă de propolis din care se iau trei linguriţe pe zi pentru calmarea tusei ;

- căpăcele de fagure (trei linguriţe pe zi), se amestecă bine şi apoi se înghit.

Lapte fiert cu frunze de pătrunjel pentru activarea expectoraţiei

Restricţiile în consumul de alimente încep cu un repaus alimentar absolut, încă de la debutul bolii, folosind, timp de 5 zile, numai lichide calde cu  ceaiuri şi sucuri de legume (câte 500 ml pe zi), în care predomină morcov, varză albă, sfeclă roşie şi ţelină.

O altă reţetă de sucuri conţine doi-trei morcovi, două-trei mere, o portocală, jumătate de lămâie, o lingură miere de albine şi 150-200 ml apă. Se mai utilizează un amestec din suc de hrean şi suc de ridichi negre din care se beau câte două linguri de patru ori pe zi.

După repausul alimentar se introduc în consumul zilnic cât mai multe legume (salată, varză, morcov, ţelină, sfeclă roşie, pătrunjel, ridiche neagră, tomate, ceapă verde şi usturoi) precum şi suc din fructe proaspete (200-300 g)   preparat din mere, gutui, afine, mure, portocale şi lămâi, care sunt importante surse de vitamine, săruri minerale şi acizi organici. Adaosul de zeamă de lămâie fluidifică şi elimină sputa. Merită o atenţie deosebită vitaminele, în special C, care influenţează favorabil rezistenţa la infecţii, sporesc capacitatea de apărare a organismului şi de menţinere a stării de sănătate, cu acţiune directă în producerea de leucocite în măduva spinării roşie şi în creşterea puterii fagocitare.

Zilnic se vor bea 2-3 căni cu lapte fierbinte în care se pun câte 50 g miere de albine, iar dimineaţa se bea o cană cu lapte în care se fierb frunze de pătrunjel şi câteva picături suc de usturoi pentru activarea expectoraţiei.

În continuare este indicat un regim lacto-ovo-vegetarian, predominant crudivor, cu una-două zile pe săptămână cură de fructe proaspete. Cojile de mere nu se aruncă, ci se prepară sub formă de decoct. Înainte de culcare se bea o cană cu decoct din trei mere în care s-a pus o ceapă tăiată felii, subţiri şi fierte 20 minute într-un litru de apă.

În fiecare zi se va consuma un sirop preparat din două cepe roşii cu coajă, tăiate felii, care se fierb 10 minute într-un litru de apă cu 100 g zahăr; se strecoară şi se bea întreaga cantitate, fracţionată în mai multe reprize.