Cum se face prevenirea bolilor

Primii care au elaborat conceptul de prevenire a bolilor au fost chinezii, şi aceasta s-a întâmplat cu mii de ani în urmă. Chinezii nu plăteau doctorul dacă îngrijirile acestuia nu reuşeau să împiedice manifestarea bolii. Cu sute de ani în urmă, măsurile profilactice se concentrau pe sfaturi ce combăteau obiceiuri considerate şi astăzi dăunătoare pentru sănătate: supraalimentaţia, sedentarismul, alcoolismul.

Asistenţa medicală este esenţială pentru prevenirea apariţiei bolilor, cu scopul de a economisi sume mari de bani, necesare pentru numeroase prestaţii medicale.

Datorită dezvoltării epidemiologiei şi a metodelor sale de investigaţie, conceptul de prevenire şi-a îndreptat atenţia şi asupra acelor afecţiuni care prezintă factori de risc şi care, fără a se suprapune pe factorul cauzal, influenţează incidenţa unor boli.

Situaţiile epidemiologice şi economice au demonstrat avantajele prevenirii bolilor, ceea ce a determinat gândirea unor metodologii proprii.

Prevenirea unor boli începe întotdeauna după cunoaşterea distribuţiei bolii. Se efectuează o anchetă pentru a cunoaşte cauzele şi factorii de risc care intervin în producerea bolii.

După ce se cunosc factorii care intervin în producerea unor afecţiuni, se trece la etapa de prevenire şi, ulterior, de selectare a subiecţilor care îndeplinesc cele mai multe condiţii pentru a face boala. Însă, chiar dacă se cunosc factorii care intervin în producerea unor boli, nu se pot întreprinde măsuri cu caracter de sănătate publică, fără a se cunoaşte, în primul rând, incidenţa şi prevalenţa bolii, dar şi factorii de risc în rândul populaţiei.

Tratamentul preventiv se realizează prin dispensarizare sau cu ajutorul unor programe de sănătate. Aceste programe pot urmări:

- o mai bună cunoaştere a prevalenţei şi a incidenţei bolilor;

- elaborarea unor metode de evaluare a eficacităţii asistenţei medicale;

- evidenţierea grupelor de populaţie cu risc crescut la anumite îmbolnăviri;

- depistarea precoce a bolilor cronice;

- supravegherea stării de sănătate prin examene periodice.

Metoda examenului medical de masă este necesară pentru depistarea maladiilor cronice degenerative (hipertensiune arterială, ateroscleroză). Acest examen poate deveni o practică în prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, în ocrotirea mamei, copilului şi adolescentului, în prevenirea bolilor profesionale.

După examenul medical de masă, urmează dispensarizarea bolilor, care se aplică ţinând seama de un număr de criterii privind vârsta, profesia, stadiul clinic, elementele de diagnostic, stadiul evolutiv pentru stabilirea conduitei în timpul dispensarizării, unităţile sanitare implicate.

Examene profilactice de masă:

- examene la intrarea într-o colectivitate (examen medical de angajare, examen la primirea copiilor la creşă, cămin, şcoală, facultate, examen medical al recruţilor);

- examene profilactice periodice: controlul muncitorilor la locul de muncă, controlul salariaţilor, controlul purtătorilor de germeni patogeni, triajul epidemiologic în instituţii de copii;

- examene profilactice speciale: examen pentru depistarea unor boli, examen de cunoaştere a stării de sănătate a unei colectivităţi;

Dispensarizarea: persoane sănătoase (gravide şi lăuze, copii sub trei ani, adolescenţi, sportivi), persoane bolnave (suferinzi de boli cronice - TBC, cancer, diabet şi foşti bolnavi - hepatită, infecţii streptococice);

Programe de sănătate: supravegherea epidemiologică şi de igienă, supravegherea şi tratamentul unor boli cu evoluţie îndelungată în colectivitate.