Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cum se manifestă cele mai frecvente forme de conjunctivită

Cum se manifestă cele mai frecvente forme de conjunctivită

Un articol de: Doina Dumitriu - 14 Mai, 2010

În rubrica de astăzi vă vom prezenta cele mai frecvente tipuri de conjunctivită, simptomatologia specifică fiecăreia dintre ele şi cauzele posibile ale declanşării infecţiei.

Conjunctivita catarală subacută este o inflamaţie subacută contagioasă, produsă de un bacil gram negativ care trăieşte ca saprofit la nivelul mucoasei nazale, propagându-se ascendent prin canalul lacrimo-nazal.

Simptomatologia este mai atenuată ca în conjunctivita acută şi constă în mâncărime, senzaţie de nisip în ochi, mai pronunţate seara. Conjunctiva este roşie, mai ales cea de la nivelul pleoapelor. Apare o secreţie mucoasă care acoperă firele de păr de la nivelul pleoapelor. Boala are o evoluţie de lungă durată, cu remisiuni şi recidive, cu tendinţa de cronicizare. Deci, conjunctivita catarală subacută nu se vindecă spontan, are un prognostic bun, iar complicaţiile sunt rare şi, în general uşoare.

Conjunctivita catarală cronică poate să apară după o conjunctivită acută sau subacută, dar poate fi favorizată şi de praf, fum, precum şi de unele afecţiuni gastrointestinale, hepatice sau endocrine.

Simptomele sunt asemănătoare celorlalte conjunctivite, dar mai atenuate.

Conjunctivita purulentă gonococică poate să apară la nou-născut având ca sursă de infecţie secreţia vaginală a mamei bolnave, cu care nou-născutul se contaminează în momentul naşterii, din cauza ruperii premature a membranelor sau, după naştere, prin intermediul obiectelor contaminate. Dacă infectarea s-a produs intrauterin, ca urmare a ruperii premature a membranelor, boala se constată chiar de la naştere. Dacă, însă, contaminarea s-a produs în timpul naşterii, boala debutează după 2-3 zile de la naştere, iar când contaminarea s-a produs după naştere, în urma contactului cu lenjeria sau apa de baie, boala se manifestă la 7-10 zile.

Debutul bolii este brusc şi evoluează în trei stadii:

- stadiul de infiltraţie, când, după contaminarea cu gonococ, ce secretă şi eliberează toxine, se produce un exudat seros şi edem masiv. Din punct de vedere clinic, pleoapele sunt tumefiate, deschiderea fantei palpebrale fiind aproape imposibilă, congestie conjunctivală şi lipirea genelor;

- stadiul purulent are o durată de două-trei săptămâni, caracterizându-se printr-o secreţie purulentă galben-verzuie abundentă, menţinându-se tumefierea pleoapelor;

- stadiul de regresiune, când apare atenuarea fenomenelor inflamatorii, tumefierea pleoapelor începe să se diminueze, iar din secreţie dispar gonococii.

Cea mai gravă complicaţie a conjunctivitei gonococice a nou-născutului este ulcerul cornean, care poate să apară în stadiul purulent al bolii. Prognosticul bolii depinde de precocitatea tratamentului şi de gradul de afectare a corneei.